Ida a slăbit, luni, în intensitate pe măsură ce a înaintat pe uscat și a devenit, dintr-un un uragan de categoria 4, o furtună tropicală. Continuă, însă, să-și facă simțite efectele, în special în statele Mississippi, Alabama și Florida, dar și în zone joase din Tennessee și Ohio, unde va ploua mult și sunt alerte de inundații. În orașul Auburn din Alabama a fost emisă o avertizare de tornadă, un fenomen care însoțește adesea „coada” unui uragan.

Departamentul de Sănătate din Louisiana a confirmat, luni seară, un al doilea deces cauzat de uraganul Ida în acest stat. Este vorba despre un bărbat care s-a înecat după ce a încercat să treacă cu mașina pe o autostradă inundată din apropiere de New Orleans.

O altă persoană a murit după ce un copac a căzut peste locuința sa, în zona Baton Rouge din Louisiana.

Duminică, Ida a atins coastele statului Louisiana ca un uragan de categoria 4, cu rafale de vânt de 240 km/h. A fost a cincea cea mai mai mare viteză a vântului cu care un uragan a lovit vreodată partea continentală a SUA. Fenomenul a fost atât de violent, încât a reușit să inversese cursul apei pe fluviul Mississippi. A distrus case, a smuls copaci din pământ, a dărâmat stâlpi de electricitate și a provocat inundații serioase. Furtuna a smuls porţiuni din acoperişul spitalului din oraşul Galliano, dar din fericire, nicio persoană nu a fost rănită în urma acestui incident.

Aproximativ un milion de locuințe din Louisiana, inclusiv întregul oraș New Orleans, au rămas fără curent electric și ar putea rămâne în beznă săptămâni întregi până când companiile de utilități vor reuși să repare stricăciunile din rețele. Peste 25.000 de muncitori din întreaga țară s-au mobilizat pentru a sprijini restabilirea energiei electrice în stat, potrivit CNN.

Între timp, 5.000 de membri ai Gărzii Naționale au fost trimiși pentru a ajuta la operațiunile de căutare și salvare. Salvatorii primesc informații că sunt oameni care s-au suit în poduri și pe acoperișuri, ca să se pună la adăpost de inundațiile cauzate de uragan, și sunt blocați acolo, așteptând să fie salvați.

În unele zone nu funcționează nici serviciile de telecomunicații, iar găsirea sinistraților este uneori dificilă.

Totodată, ar putea fi găsite și victime, dar deocamdată oficialii spun că oamenii și infrastructura – consolidată după uraganul Katrina – par să fi făcut față mai bine furiei naturii.

Toată lumea a așteptat uraganul Ida cu teamă, cu atât mai mult cu cât a ținut să le reamintească de una dintre cele mai mari catastrofe din istoria recentă a Americii: s-a dezlănțuit în aceeași zi și în același loc în care, în urmă cu 16 ani, uraganul Katrina lua 1.800 de vieți și producea pagube de zeci de miliarde de dolari. Digurile orașului New Orleans nu au rezistat atunci și 80 la sută din metropolă a fost inundată.

#tornada #uragan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.