Președintele PSRM, Igor Dodon, se pare că își schimbă viziunile în funcție de evenimentele politice ce urmează să aibă loc în țară. Cel puțin asta o demonstrează mesajul său din anul acesta dedicat sărbătorii Ziua Limbii Române, pe care o numește anul acesta „Ziua Limbii moldovenești”, pe când în 2020, făcea apel la unitate și spunea că „indiferent ce limbă vorbim, nu trebuie să fie motiv de a ne diviza și a ne pune pe baricade”.

Deși anul trecut a venit cu un mesaj de compromis, care „nu ar trebui să divizeze societatea pe etnie și în baza limbii pe care o vorbim, indiferent care este aceasta”, în 2021, Igor Dodon deja o spune răspicat și tare și de fapt face contrariul. Acesta afirmă că „suntem moldoveni și vorbim moldovenește”.

„Aşa spun datinile vechi, aşa spune Constituția, aşa spun bătrânii noştri, cei care păstrează în memoria lor istoria vie a acestui popor. Să fim mândri că avem identitatea noastră distinctă şi originală – cea moldovenească. Să ne iubim limba, cea a părinților şi bunicilor – limba moldovenească, limba autentică a statului moldovenesc. Şi să nu ne aplecăm sub trendurile trecătoare ale vremii”, se arată în mesajul lui Dodon din acest an.

Liderul PSRM afirmă că, „limba moldovenească” „ne-a fost transmisă din strămoși și ar trebui să o păstrăm vie mai departe”.

„Din părinți şi prin tradiție, noi am moştenit un pământ, o identitate, o religie şi un grai frumos şi dulce ca mierea. Mereu am declarat şi voi declara că trei cuvinte-cheie reprezintă identitatea noastră de neam. Moldova. Moldoveni. Moldoveneşte”, se mai arată în mesajul lui Dodon.

Precizăm că, anul trecut, de Ziua Limbii Române, conducerea socialistă, care era la guvernare s-a limitat cu mesaje transmise pe Facebook. Nu a mers să depună flori pe Aleea Clasicilor, la monumentele marilor scriitori ai neamului, așa cum era o tradiție anterior.

#felicitare #Igor Dodon #Limba Rommana #mesaj

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.