Deputații din USR PLUS și AUR au depus în această seară moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu la Senat, informează Realitatea.md cu referire la antena3.ro.

Președintele Uniunii Salvați România (USR), Dan Barna, a menționat că și-au pierdut încrederea în premierul Florin Cîțu, după ce l-a demis pe ministrul de Justiție, fără să-i consulte pe colegii de Coaliție. De asemenea, deputații din USR și AUR sunt deranjați de faptul că Guvernul ar fi aprobat unele Hotărâri, fără a ține cont de propunerile și amendamentele aliaților.

„Pe cale de consecință, în aceste clipe tocmai a fost depusă moțiunea de cenzură, calea parlamentară prin care sperăm, în termen cât mai scurt, să avem un nou premier și coaliția să poată să meargă mai departe”, a declarat Dan Barna.

Președintele Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), Dacian Cioloș, a menționat că a încercat în ședința de coaliție să-i convingă pe colegii de coaliție că un Guvern are nevoie de un prim-ministru care cultivă încrederea.

„Colegii noștri au insistat să îl susțină pe Florin Cîțu. În consecință, folosim procedura aceasta parlamentară, pentru a ajunge în situația în care să putem să lucrăm cu un alt prim-ministru.

Intenția noastră este să continuăm într-o formulă cu PNL și cu UDMR. Nu avem nicio intenție să intrăm într-o altă formulă guvernamentală”, a declarat Dacian Cioloș.

De cealaltă parte, deputații din Coaliție, cei de la PNL, au spus că îl vor susține în continuare pre actualul premier.

#Florin Citu #Guvern #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.