Implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, sunt doar câteva din acțiunile pe care și le propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le realizeze pentru următorul an, strategii, care se regăsesc în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice.

Prioritar, responsabilii Ministerului au declarat că își propun patru obiective: creșterea ratei de ocupare – tot ce ține de dezvoltarea economică a întreprinderilor mici și mijlocii, sporirea calificării și competivității forței de muncă – tot ce ține de reorganizare a instituțiilor de învățământ și sporirea calității acestuia, suport suplimentar pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii – fiind vorba de persoane cu dizabilități, precum și consolidarea capacităților constituționale a celora implicați în elaborarea și implementarea politicii de ocupare a forței de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătaru a declarat că, prioritatea zero va fi integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități și remunerarea echitabilă în baza genului.

„Ne propunem să remunerăm egal muncile pe bază de gen, între femei și bărbați. Este un obiectiv permanent, dar totuși suntem gata să discutăm pe acest subiect inclusiv cu societatea civilă. Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Guvernul își propune ca în perioada de referință să modifice cadrul legislativ în domeniul muncii și protecției sociale, în așa fel în cât să fie eliminate lacunele, să integreze șomerii în câmpul muncii, angajarea suplimentară a circa 560 de asistenți personali, majorarea a alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei aprobată, indexarea anuală a pensiilor ținând cont de creșterea economică, introducerea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reexaminarea anuală a pensiilor etc.

Un subiect aparte, Marcel Spătaru a declarat că este intenția de a combate achitarea salariilor în plic sau cum este numită „munca la negru”, precum și fenomenul care ia amploare în ultima perioadă „munca la gri” – ceea ce presupune de fapt un contract încheiat între angajator și angajat, doar că oficial muncitorul primește un salariu minim pe economie, iar în plic un surplus de bani nedeclarați.

Mai multe detalii despre Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice puteți găsi aici.

Consultările publice au fost transmise live pe Rlive.md și au participat atât reprezentanții instituției, cât și cei ai patronatelor, sindicatelor și chiar a organizațiilor străini ce au reprezentanți în țara noastră.

#consultări #Ministerul Muncii si Protectiei Sociale #plan #proiect

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.