Ministerul Sănătății susține că nu a dat start procesului de vaccinare anti-COVID pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani, asta deși anterior spuneau că se gândesc la acest lucru.

Ba mai mult, anterior, responsabilii de la minister făceau trimitere la practica mai multor state ale lumii care deja vaccinează de câteva luni copiii cu vârste de peste 12 ani cu vaccinul produs de compania Pfizer.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții ministerului se precizează că:

„Ministerul Sănătății vine cu precizări referitor la vaccinarea copiilor împotriva COVID-19 și vă informează că nu a fost emis niciun ordin cu privire la acest subiect. Comitetul Național Consultativ de Experți în domeniul imunizării care este compus din experți în domeniu s-a întrunit în ședință pe 23 august și și-a expus opinia cu referire la vaccinarea copiilor de peste 12 ani, pledând pentru vaccinare. Luând în considerare faptul că opinia Comitetului are doar titlu de recomandare, Ministerul Sănătății a rămas pe poziția sa exprimată anterior că în Republica Moldova se vaccinează doar populația adultă.”

Anterior, medicul epidemiolog Veaceslav Guțu, a declarat că Republica Moldova nu a demarat deocamdată campania de vaccinare a copiilor deoarece nu a dispus de loturi suficiente de vaccinuri Pfizer, singurul prezent în Moldova și autorizat pentru imunizarea minorilor.

„Odată cu recepționarea acestor 700 de mii de doze Pfizer, luăm în calcul să includem în planul național de imunizare și vaccinarea minorilor”, declara Guțu.

Mai mult de atât, fostul secretar de stat, Denis Cernelea preciza că, după 12 august, Republica Moldova va beneficia de loturi mai consistente de vaccinuri Pfizer, cu livrări de 2 ori pe săptămână.

#copii #Moldova #vaccinare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.