În perioada pandemică din anul 2020, 11 Incubatoare de Afaceri (IA) din Moldova au primit 2,2 mln lei din partea statului, pentru consolidarea capacităților companiilor incubate și redresarea situației economice din regiunile țării. În acest context, pentru 161 de companii, rezidente în perioada respecivă, au fost alocate subvenții pentru plata chiriei. De asemenea, au fost create și dotate cu echipament tehnic.

„Au fost create și dotate cu echipament tehnic, de calcul și soft-uri – 9 acceleratoare de Afaceri, un FabLab (în cadrul IA Soroca) și un SoftLab (IA Sângerei). Opt incubatoare de Afaceri au elaborat sau actualizat paginile web în scopul promovării activității instituției și a rezidenților acestora. Totodată, pe parcursul anului trecut, au fost organizate 65 de sesiuni de informare, webinare tematice, ore de mentorat, unde au fost antrenați circa 1300 de antreprenori din regiuni”, informează reprezentanții ODIMM.

Potrivit informațiilor, acțiunile au fost realizate prin intermediul Instrumentului de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri, implementat de ODIMM cu susținerea Ministerului Economiei.

„ODIMM încurajează dezvoltarea infrastructurii de suport antreprenorial în regiuni, iar Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri reprezintă o importantă platformă de susținere a dezvoltării economice regionale. Ne bucură faptul că IA în perioada pandemică demonstrează eficacitate și oferă suport IMM-urilor din mediul rural, afectate de criză. Sunt ferm convinsă că toate aceste demersuri vor asigura pe viitor competitivitatea întreprinderilor pentru a depăși starea de criză și a preveni eșecul în afaceri”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM, în cadrul ședintei Consiliului Consultativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM).

În cadrul evenimentului, au fost prezentate și rezultatele activității celor unsprezece IA pe parcursul primului semestru al anului curent. Astfel, în primele șase luni, administratorii incubatoarelor de afaceri au oferit 2060 de consultații rezidenților incubatoarelor și antreprenorilor din regiune.

Totodată, prin intermediul unui comunicat, membrii ODIMM precizează că, în cele unsprezece IA, membre ale RIAM, rata de ocupare a spațiilor este de 93%.

„Actualmente aici își desfășoară activitatea 258 de companii rezidente, dintre care 158 sunt start-up-uri, 148 sunt gestionate de tineri, altele 119 de companii fiind administrate de femei. În total au fost create 877 locuri de muncă, dintre care 389 pentru femei și 327 pentru tineri. Cifra totală de afaceri a companiilor rezidente este de circa 160 milioane lei”.

Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova a fost creată în anul 2013 de către ODIMM cu suportul Uniunii Europene. Membrii RIAM sunt Incubatoarele de Afaceri: Ștefan-Vodă, Dubăsari, Leova, Ceadâr-Lunga, Rezina, Nisporeni, Sângerei, Soroca, Cimișlia, Cahul și Călărași.

#afaceri #ODIMM #Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.