A furat în mod deschis telefonul unei doamne, iar acum riscă pedeapsă penală. Vorbim despre un minor în vârstă de 15 de ani, originar din raionul Glodeni, suspectat de oamenii legii de comiterea unei infracțiuni. Potrivit informațiilor, poliția a fost alertată la data de 24 august, în jurul orei 22:00, de victimă.

Imediat la fața locului s-a deplasat grupa operativă.

„Femeia în vârstă de 60 de ani a declarat că, în timp ce se deplasa pe bulevardul Dimitrie Cantemir din Capitală, individul s-a apropiat și în mod deschis i-a sustras telefonul mobil de model „Xiaomi” după care a plecat într-o direcție necunoscută. Prejudiciul cauzat victimei a fost estimat la 4000 lei”. spune poliția.

Astfel, urmare a acțiunilor întreprinse, suspectul în comiterea infracțiunii a fost identificat, iar în cadrul acțiunilor procesual penale el și-a recunoscut vina. Bunul sustras urmează a fi recuperat de către polițiști și returnat victimei.

În continuare, individul este cercetat penal în stare de libertate pentru jaf, faptă pentru care riscă închisoare pe un termen de la 2 la 5 ani.

#cercetare penala #individ #jaf #politia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.