Omul îşi face casă o dată în viaţă, asta o ştim cu toţii. Însă cât de bine reuşeşte fiecare să creeze casa mult dorită, depinde de foarte multe alegeri pe care le facem încă din faza de gândire a proiectului.

O dată ce a fost finalizată construcţia și am pus la punct toate detaliile ce țin de aceasta în interiorul casei, trebuie să ne gândim asupra tipului de acoperiș pentru care vom opta. Multe întrebări se nasc anume la această etapă: Care acoperișuri sunt cele mai bune? Ce criterii luăm în considerare pentru alegerea materialului acoperişului?

Iată cinci sfaturi utile de care să ții cont:

Zgomotul

Indiferent de anotimp, cea mai frecventă problemă ce apare cu privire la acoperiş este zgomotul. Cei care au stat într-o casă la sol ştiu că ploaia, vântul sau chiar alte fenomene meteorologice pot deveni uşor cel mai mare inamic, datorită zgomotului pe care îl produc atunci când interferează cu suprafaţa acoperişului. De aceea, un element de care trebuie să ţinem seama, atunci când alegem materialul, trebuie să fie rezistenţa fonică.

Acoperişurile realizate din ţiglă metalică cu o izolare fonică potrivită, au o rezistenţă destul de mare la zgomot. Totodată, montajul corect al acoperișului, ce respectă toate indicaţiile producătorului, ajută la diminuarea zgomotelor produse de fenomenele meteorologice.

Temperatura din casă

Părerile sunt împărţite cu privire la temperatura optimă în interiorul casei. Cert este faptul că ne dorim vara răcoroasă şi iarna călduroasă. Da, aparatele electrocasnice de tipul aerului condiţionat sau a centralei termice facilitează prezenţa temperaturilor dorite însă utilizarea unui material pentru acoperiş potrivit poate reduce din cheltuielile suplimentare pentru menţinerea temperaturilor favorabile.

Izolarea termică este un element cheie în alegerea unui acoperiş. Indiferent de anotimp, temperatura din interior nu ar trebui să fie influenţată major de condiţiile atmosferice şi de intemperii.

1. Panta

Acest aspect, foarte important pentru stabilitatea acoperișului, trebuie determinat în funcţie de produsul utilizat pentru construcţia acestuia cât şi de zona în care se construieşte. De asemenea, condiţiile meteorologice specifice zonei (de exemplu aşezarea unei cantităţi semnificative de zăpadă) pot deteriora rezistenţa acoperişului, iar acesta trebuie să fie un alt criteriu în alegerea pantei pe care acoperişul o va avea.

2. Greutatea acoperişului

Aceasta ar trebui aleasă în funcţie de tipul casei, astfel încât acesta să nu impună o presiune nepotrivită asupra pereţilor. Asigură-te că este fixat corect şi se află într-o poziţie stabilă. Spre exemplu, pe cât sunt de estetice, pe atât sunt de grele acoperișurile din țigla ceramică sau de beton, lucru ce aduce dificultate şi în etapa montării.

3. Prețul

Cu siguranţă, preţul este un factor decizional. Foarte multe tipuri de acoperișuri au costuri reduse de vânzare şi montaj, dar acest lucru se reflectă şi în durata lor de viaţă. Preţul oricărui tip de acoperiş depinde însă de calitatea produsului, formă, culoarea şi materialul folosit.

Materialele trebuie alese în funcţie de estetica locuinţei, de buget, dar şi de rezistenţa şi presiunea exercitată asupra pereţilor. De aceea, este bine să le alegi împreună cu un specialist de la o companie ce vinde materiale învelitoare sau alături de arhitectul casei.

Țigla metalică de calitate poate avea o durată de viață de până la 50 de ani. Printre avantajele ei se numără faptul că nu există posibilitatea de a se forma muşchi pe suprafaţa ei, se montează simplu şi se regăseşte într-o gamă variată de forme şi culori.

Pentru informații cu privire la țiglă metalică în Chișinău, poți apela cu încredere la Compania KROVTEH, fondată în 1999, este prima companie din Republica Moldova, care activează în domeniul producerii ŢIGLEI METALICE, a TABLEI PROFILATE, precum şi a ACCESORIILOR din metal pentru acoperişuri. Specialiștii de aici știu ce înseamnă un acoperiș pentru o viață!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.