Această companie a fost fondată la Budapesta în 1901 de către farmacistul inovator Gedeon Richter. În decurs de 120 de ani, compania este implicată în furnizarea de medicamente în întreaga lume. Personalul său depășește 12,5 mii de persoane, dintre care peste 50% lucrează în afara Ungariei. Gedeon Richter este prezentă în 50 de țări, unde există opt fabrici proprii, 29 de reprezentanțe oficiale, precum și 40 de companii comerciale și de marketing.

În 2020, Gedeon Richter a înregistrat vânzări de 1,614 miliarde EUR, dintre care 90% proveneau de pe piețele de export. În multe cazuri, acești indicatori sunt asociați cu un sistem special de lucru. Producătorul ungar a reușit să creeze o structură verticală integrată a proceselor de afaceri: cercetare – dezvoltare – producere – marketing și vânzări, aceasta este cheia de a fi lider în regiune.

Începând cu 1996, Gedeon Richter a deschis și a achiziționat întreprinderi, Reprezentanțe și companii de marketing în străinătate, peste hotarele Ungariei (fabricile Gedeon Richter sunt prezente în următoarele țări: Germania, Rusia, România, Polonia, India). Medicamentele producătorului ungar sunt disponibile pe cinci continente în mai mult de 100 de țări.

Compania acordă o atenție specială cercetărilor științifice, fiind lider regional în acest domeniu. Cel puțin 10% din cifra de vânzări este alocată anual cercetării și dezvoltării. Centrul de cercetare al producătorului are peste o mie de angajați care sunt implicați în căutarea de noilor formule originale. Acest fapt a permis companiei Gedeon Richter să devină cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare (după numărul de angajați) din întreaga regiune (Europa de Est).

Portofoliul uzinei ungare conține aproximativ 200 de produse de înaltă calitate în mai mult de 400 de forme medicamentoase utilizate în toate domeniile medicinei. Cu toate acestea, cea mai mare prioritate pentru companie este dezvoltarea medicamentelor în următoarele direcții: ginecologie, neuropsihiatrie și cardiologie, precum și proiecte biosimilare în alte arii terapeutice.

Strategia actuală Gedeon Richter se bazează pe trei piloni: crearea noilor forme medicamentoase originale, biotehnologie și produse pentru sănătatea femeilor.

Tradiția producerii de medicamente originale a fost stabilită la începutul secolului trecut, când fondatorul companiei a creat două medicamente inovative – Tonogen și Kalmopyrin. De atunci, această listă a fost completată cu astfel de medicamente originale precum Cavinton, Mydocalm, Arduan, Curiosin, Esmya. Ultima moleculă originală de la Gedeon Richter a fost preparatul cu substanța activă cariprazină. Din 2016 este prezent pe piața SUA sub numele de Vraylar, iar din 2017 – în Europa, sub numele de Reagila.

Pentru dezvoltarea biotehnologiei, compania a construit o bază de cercetare și producere modernă în Debrecen, care dezvoltă medicamente noi pentru tratamentul cancerului, osteoporozei, sănătății femeilor și a bolilor orfane. In anul 2019 a fost produs primul medicament biosimilar Terrosa, care este indicat pentru tratamentul osteoporozei.

În domeniul sănătății femeilor, producătorul ungar a dezvoltat și continuă să dezvolte produse noi pentru contracepția planică și de urgență (Belara, Midiana, Dimia, Donasert, Escapelle, Postinor etc.), tratamentul fibromului uterin (Esmya), tratamentul endometriozei (Sawis), tratamentul hormonal menopauzal (Lenzetto), fertilitate (Bemfola) și infecții vaginale (Mycosyst).

În Moldova, produsele companiei sunt prezente mai mult de peste 50 de ani. Dar mai activ lucrul a început în 1996, când a fost fondată întreprinderea mixtă moldo-ungară RihPanGalFarma IM la Chișinău, iar un an mai târziu a fost deschisă filiala sa în Bălți. Începând cu Iulie 2021 distribuitor exclusiv a producției Gedeon Richter în Moldova este RihPanGalFarma SRL.

În 1997, a apărut reprezentanța oficială Gedeon Richter în Moldova, care a devenit prima reprezentanță oficială a unei companii farmaceutice străine din țară.

Conform companiei independente Pharmaceutical Marketing Group (PMG), în ultimii 20 de ani, Gedeon Richter se menține printre liderii pe piața farmaceutică din Moldova. In anul 2021, cota parte a companiei ungare s-a ridicat la 4,88% dintre mai mult de 900 producătorii farmaceutici prezenți pe piața.

Compania Gedeon Richter participă activ în viața socială a țării. Diferite proiecte sociale în Moldova fac parte din programul de responsabilitate socială al companiei. Scopul programului rezidă în a cunoaște necesitatea de medicamente în țările în care compania își desfășoară activitatea, precum și în a ajuta oamenii oferindu-le suport medicamentos. In anul 2018 Gedeon Richter a oferit gratuit Azilului de bătrâni medicamentele sale: 4312 cutii de Ekvator și 5710 cutii de Ostalon Calci-D, în valoare de peste 2,6 milioane lei. Scopul acestui proiect a fost de a asigura populația din Moldova, în special persoanele vârstnice din zonele rurale cu medicamente gratuite.

Proiectul dat nu a fost unicul – într-o manieră similară, în 2010 către instituțiile medicale din Moldova a fost alocat gratis un lot de medicamente antihipertensive Normodipin care se estima la peste 1 milion lei destinat pentru 25 mii pacienți. De asemenea, în 2012 producătorul a oferit aproximativ 200 mii lei pentru deschiderea băncii de sânge în cadrul Institutului National de Oncologie. În vara anului 2013, a fost livrat medicamentul cardiologic extrem de eficient din grupul beta-blocatorilor Bidop in valoare de peste 1,7 milioane lei. Alt proiect social petrecut de Gedeon Richter s-a produs în 2016, când Compania a livrat gratis către Ministerul Sănătății din Moldova 14000 cutii de Normodipin și 33615 cutii de Decaris, cu o valoare totală de 1,685 milioane lei.

De câțiva ani deja, în parteneriat cu Centrul de Marketing și Informare ,,Procurier Media”, Gedeon Richter a lansat o campanie de informare și educare, obiectivul principal al căreia este de a spori gradul de conștientizare a tinerilor despre importanța modului sănătos de viață, sănătatea reproductivă și metodele moderne de contracepție. În cadrul acestor ședințe participă medici ginecologi, specialiști în domeniul sănătății adolescenților și tinerilor.

În perioada grea de pandemie COVID-19 compania Gedeon Richter nu a fost indiferenta de situația creata si a transmis ca ajutor umanitar 2000 de viziere de protecție în adresa Ministerului Sănătății care ulterior au fost distribuite printre instituțiile medicale ale țării.

Ca prioritate în planurile pe viitor a activității companiei este crearea și producerea noilor medicamente de calitate și eficacitate înaltă pentru îmbunătățirea calității vieții populației.

#Gedeon Richter

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.