Începând cu anul 2022, cetățenii moldoveni se vor putea angaja oficial în Germania la munci sezoniere. Anunțul a fost anunțat astăzi de către președinta țării, Maia Sandu, în timpul unei conferințe de presă, transmisă pe RLIVE.MD și RLIVE TV, după întrevederea cu omologul ei german, Frank-Walter Steinmeier, sosit la Chișinău, într-o vizită de lucru.

Totodată, Maia Sandu a anunțat că, în luna octombrie va demara procedura de semnare a unui acord de conversiune a permisului moldovenesc în unul german, fără a susține proba teoretică. Acordul urmează să fie încheiat între autoritățile de la Chișinău și Berlin.

Precizăm că, Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru în Germania cu patru luni în urmă, unde s-a întâlnit cu Frank-Walter Steinmeier.

Frank-Walter Steinmeier a mai fost în Republica Moldova cu 5 ani în urmă, în calitate de ministru de Externe, precizând acum că „a văzut o schimbare spre bine în țara noastră, comparativ cu atunci”. Acesta a declarat că anume de așa parteneri are nevoie Germania și Uniunea Europeană, care să producă schimbări în țările lor și care să genereze situații stabile între parteneriatele dintre state.

Totodată, șeful statului german a declarat că dorește să-și întărească cooperarea investițiilor, dar mai multe detalii vor fi oferite în luna noiembrie, în cadrul unui forum.

Vizita oficială a președintelui german se înscrie în șirul celor efectuate și de alți șefi de stat, începând cu cea a șefului statului român, Klaus Iohannis, al Lituaniei Gitanas Nauseda, Poloniei, Andrzej Duda, Ucrainei, Vladimir Zelenski. La sfârșitul acestei săptămâni, în vizită oficială în Republica Moldova vine și președintele Sloveniei, Borut Pahor.

Programul de astăzi al celor doi șefi de stat include pentru ora 16:00 inaugurarea Forumului de afaceri moldo-german, care va avea loc la Palatul Republicii. Mâine, 30 septembrie, Maia Sandu și Frank-Walter Steinmeier vor sădi câte un copac la Grădina Botanică din Capitală.

#Frank-Walter Steinmeier #Maia Sandu #permis de conducere

Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

#integrare #UE