Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, modificări și completări la Legea bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul prevede majorarea veniturilor bugetului de stat cu circa 3,7 miliarde lei, a cheltuielilor – cu 1,2 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar se va micșora cu 2,5 miliarde lei.

„Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor – 604,6 milioane de lei, Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 435 milioane de lei, reabilitarea drumurilor locale – 204,1 milioane de lei, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 495,2 milioane lei, ocrotirea sănătății – 141,6 milioane de lei. Cheltuielile de personal vor spori cu 414,9 milioane de lei, dintre care 170 milioane de lei sunt destinate pentru acoperirea acestor cheltuieli întru evitarea unor eventuale riscuri de neplată a salariilor în anul curent și majorarea volumului de alocații în bugetele autorităților”.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare pentru crearea condițiilor adecvate în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne – 47,6 milioane de lei, suport financiar instituțiilor implicate în acțiuni de combatere a pandemiei COVID-19 – 14,1 milioane de lei, reconstrucția și modernizarea clădirilor Centrului de Excelență în Construcții – 5 milioane lei, modernizarea infrastructurii postului vamal Sculeni – 2 milioane de lei și alte cheltuieli stringente.

Majorarea veniturilor la bugetul de stat a fost determinată de accelerarea ritmurilor de creștere economică, de majorarea exporturilor, precum și de majorarea salariului mediu lunar pe economie. Astfel, se estimează o majorare a veniturilor proprii, în principal din taxe și impozite.

„Parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 sunt următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar va constitui 12,1 miliarde lei. Pe partea bugetului public național, parametrii revizuiți pentru anul 2021 sunt următorii: venituri – în sumă de 72,8 miliarde lei, cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar va constitui 12,7 miliarde lei”.

Proiectul de rectificare a bugetului urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare și aprobare.

#buget de stat #cheltuieli #sedinta de Guvern

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.