Veniturile bugetului de stat se majorează cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar se micșorează cu 2,5 miliarde de lei (16,8%). Datele se conțin în proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, care a fost aprobat astăzi de către Parlament în prima lectură.

Potrivit proiectului, parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 vor fi următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde de lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Factorii de bază care au determinat modificările operate la bugetul de stat pentru anul 2021 sunt ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din mersul executării bugetului de stat în primele 8 luni ale anului curent; revizuirea programelor de cheltuieli; deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor; punerea în aplicare, începând cu 1 octombrie 2021, a unor politici de asistență și protecție socială; asigurarea mijloacelor financiare în scopul gestionării situației pandemice.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată. Potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, creșterea veniturilor bugetare se datorează relansării activității economice după criza din anul trecut – evoluții pozitive s-au înregistrat în industrie, construcții, tranzacții imobiliare și comunicații. Totodată, s-au majorat exporturile.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor – 604,6 milioane de lei, Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 435 milioane de lei, reabilitarea drumurilor locale – 204,1 milioane de lei, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 495,2 milioane lei, ocrotirea sănătății – 141,6 milioane de lei, cheltuieli de personal – 414,9 milioane de lei.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național urmează a fi modificat după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei. De menționat că Bugetul public naționale reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Noile modificări prevăd majorări ale bugetelor și instituțiilor statului, printre care și a Președinției, care se vor majora cu peste 2 milioane de lei.

Potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi. Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor privind modificarea bugetelor sunt similare celor pentru legile bugetare anuale.

#lege bugetului #modificare #parlament #prima lectura

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.