Astăzi au fost confirmate 453 cazuri noi de infectare cu COVID-19 în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 1 caz de import: Germania. Numărul total teste efectuate – 5.077, dintre care 1537 teste Rapid – Antigen.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 246.691. Din numărul total de cazuri, 8 sunt lucrători medicali: 4-asistenți medicali, 4-personal auxiliar. În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 2728 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 262 în stare extrem de gravă (50 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 953 persoane au fost vindecate. În total, 233 281 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 4432 persoane, iar 15 971 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, anunțăm înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 5592: Femeie de 69 ani, din mun. Chișinău, internată în SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 5593: Femeie de 62 ani, din mun. Chișinău, internată în SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune.

Deces 5594: Femeie de 85 ani din r. Edineț, internată în SR Edineț. Comorbidități: anemie cronică.

Deces 5595: Femeie de 69 ani, din r. Edineț, internată în SR Edineț. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 5596: Femeie de 71 ani din r. Edineț, internată în SR Edineț. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 5597: Bărbat de 61 ani, din r. Nisporeni, internat în IMU. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 5598: Bărbat din mun Cahul, internat la IMU. Comorbidități: obezitate.

Deces 5599: Femeie de 74 ani, din mun. Chișinău, internată în IMU. Comorbidități: anemie cronică.

Deces 5600: Bărbat de 62 ani, din r. Soroca, internat în IMU.

Deces 5601: Femeie de 81 ani, din r. Soroca, internată în SR Soroca. Comorbidități: cardiomiopatie, obezitate.

Deces 5602: Bărbat de 73 ani, din r. Căușeni, internat în IFP „Chiril Draganiuc”. Comorbidități: anemie.

Deces 5603: Femeie de 70 ani, din r. Glodeni, internată în SR Glodeni. Comorbidități: hepatită.

Deces 5604: Bărbat de 85 ani, din r. Florești, internat în SR Florești. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 5605: Femeie de 68 ani, din r. Râșcani, internată în SR Râșcani. Comorbidități: obezitate.

Deces 5606: Bărbat de 70 ani, din r. Râșcani, internat în SR Râșcani. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 5607: Femeie de 60 ani, din r. Anenii Noi, internată în SR Anenii Noi. Comorbidități: obezitate, diabet zaharat.

Deces 5608: Femeie de 68 ani, din r. Criuleni, internată în SR Criuleni. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 5609: Bărbat de 71 ani, din mun. Bălți, internat în SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie hipertensivă.

Deces 5610: Femeie de 69 ani, din mun. Chișinău, internată în SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie ischemică, obezitate.

Deces 5611: Femeie de 62 ani, din r. Edineț, internată în SR Edineț. Comorbidități: obezitate.

Deces 5612: Femeie 82 ani, din r. Drochia, internată în SR Drochia. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 5613: Femeie de 75 ani, din mun. Chișinău, internată în SCM „Sf. Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 5614: Bărbat de 58 ani, din r. Florești, internat în SR Florești. Comorbidități: astm bronșic.

Deces 5615: Bărbat de 76 ani, din mun. Chișinău, internat la IFP „Chiril Draganiuc”. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 5616: Femeie de 73 ani, din r. Cantemir, internată în SR Cantemir. Comorbidități: cardiomiopatie.

#COVID-19

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.