Alți patru membri cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani ai grupului infracțional organizat de talie internațională, specializat în săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani în proporții deosebit de mari, înșelăciune, fraudă informatică, confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor false, care își desfășurau activitatea ilegală infracțională pe teritoriul mai multor state, au fost identificați de oamenii legii.

Potrivit informațiilor, doi dintre sunt originari din raionul Strășeni, iar alții doi din regiunea Transnistreană.

Anterior, în luna februarie curent, în cadrul aceleiași cauze penale pornite în iunie 2020, a fost reținut pe teritoriul Republicii Moldova, unul din membrii grupului, care era un bărbat de 48 de ani, locuitor al municipiului Chișinău.

Mai mult, conturile bancare utilizate de membrii grupării erau deschise în Republica Moldova, România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și altele, gruparea fiind cunoscută pe piața spălării banilor din Europa.

„În perioada anilor 2018-2020, în conturile bancare, deschise pe numele mai multor persoane în entitățile bancare din Republica Moldova au fost identificate tranzacții suspecte, manifestate prin recepționarea în aceste conturi a unor sume impunătoare din conturile din străinătate, care ulterior erau retrase prin intermediul bancomatelor din țările europene”.

Astfel, au fost identificați mai mulți membri ai grupului infracțional organizat, care racolau persoane din Republica Moldova convingându-le să-și deschidă pe numele lor mai multe conturi la diferite bănci din Republica Moldova și din străinătate.

Titularii conturilor erau dintre persoanele fără posibilități financiare, iar pentru deschiderea acestora primeau între 50 și 100 de euro, folosind acte de identitate reale sau false, oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori.

„În perioada menționată, pe conturile acestor persoane au fost recepționate mijloace bănești în sumă totală de circa 7 milioane de euro, care ulterior au fost ridicate în numerar, în ziua transferului sau în zilele imediat următoare, de alți membri ai grupului infracțional organizat la bancomate din România, Slovacia, Marea Britanie”.

Ulterior, în cadrul unui grup comun de lucru cu autoritățile din România s-a stabilit, că mijloacele bănești parvenite pe conturile bancare deschise în entitățile din Republica Moldova, provin din activități infracționale de înșelăciune și fraude informatice de la victime din statele europene, în special din Spania.

Conform informațiilor, de regulă, victimele erau reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor publice sau instituțiilor de interes public. Modalitatea de săvârșire a înșelăciunii și a fraudei informatice era realizată prin inducerea în eroare a angajaților acestor instituții.

„Membrii grupării contactau telefonic reprezentantul instituției și își atribuiau calitatea de angajat al unui furnizor, iar în cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plățile aferente facturilor scadente și viitoare. La scurt timp după finalizarea discuției telefonice, instituția primea un mesaj pe e-mail, care conținea o adresă și datele de contact ale furnizorului și prin care se solicita efectuarea plăților într-un alt cont bancar, decât cel utilizat de obicei”.

Mai exact, după recepționarea banilor în conturile bancare ale intermediarilor, un alt membru al grupării, redirecționa sumele de bani în alte conturi bancare, fiind mai apoi retrase în numerar de la bancomate din România, Slovacia, Marea Britanie și alte state europene.

Până în prezent au fost efectuate un șir de acțiuni de urmărire penală, totodată fiind aplicat sechestru pe mijloace bănești în sumă de 120 000 de euro.

În continuare, procurorii și polițiștii desfășoară acțiuni comune cu organele de drept ale altor state europene, în vederea stabilirii și documentării tuturor membrilor grupării infracționale internaționale și atragerii la răspundere penală a acestora, precum și recuperării prejudiciului cauzat, ca rezultat al infracțiunilor comise.

Conform legislației penale, persoanele vinovate riscă pedeapsă cu închisoarea de până la 10 ani și privarea de dreptul de a ocupa funcții pe o anumită perioadă.

#conturi bancare #grup infractional #politisti #spalare de bani

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.