Câștigătorul Premiului Nobel pentru literatură din 2021, Abdulrazak Gurnah, spune că a crezut că apelul telefonic prin care a fost anunțat că a obținut premiul este o farsă.

Gurnah își făcea un ceai când a sunat telefonul. A răspuns, dar nu i-a venit să creadă că informația e adevărată.

„Haide, pleacă de aici! Lasă-mă în pace!”

„Zilele acestea primești tot felul de telefoane anonime și am crezut că e o farsă”, explică el.

Scriitorul a fost totuși convins să nu închidă și că este într-adevăr câștigătorul premiului Nobel.

Abdulrazak Gurnah a câştigat joi, 7 octombrie curent, premiul Nobel pentru literatură pe anul 2021. A fost recompensat pentru „înţelegerea sa lipsită de compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor la intersecţia dintre culturi şi continente”, potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.

Gurnah s-a născut în Tanzania în 1948, dar s-a mutat în Anglia la o vârstă fragedă. A scris 10 romane, dintre care multe se concentrează pe experiențele refugiaților. Romanul său „Paradisul” din 1994, care spune povestea unui băiat care a trăit în Tanzania la începutul secolului al XX-lea, a câștigat Premiul Booker și a marcat larga recunoaștere a sa ca romancier.

În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari). Premiul pentru Literatură este cel de-a patrulea anunţat în seria distincţiilor Nobel, după cele atribuite pentru medicină, fizică şi chimie. Premiul Nobel pentru pace va fi anunţat vineri, 8 octombrie, iar cel pentru economie va fi decernat luni, 11 octombrie.

#Nobel #scriitor

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.