Ministrul de externe Alexander Schallenberg devine luni, 11 octombrie curent, noul cancelar al Austriei. Acesta a declarat duminică că îl aşteaptă o „sarcină extrem de dificilă”, la o zi după demisia fostului premier, conservatorul Sebastian Kurz, suspectat de a fi implicat într-un caz de corupţie.

Diplomatul în vârstă de 52 de ani, al cărui nume fusese propus sâmbătă ca succesor de către Sebastian Kurz, s-a întâlnit duminică cu preşedintele austriac Alexander Van der Bellen. La încheierea întrevederii, şeful statului austriac a declarat că Schallenberg va depune jurământul luni.

„Această criză guvernamentală s-a încheiat”, a afirmat Van der Bellen într-un discurs televizat.

Cu puţin timp înainte, viitorul cancelar a vorbit despre „un moment şi o însărcinare deosebit de dificile, complicate pentru noi toţi”, salutând faptul că partidul său (OVP, Partidul Popular Austriac) dă dovadă de „un grad incredibil de responsabilitate faţă de această ţară”.

Şeful diplomaţiei a purtat anterior discuţii cu vicecancelarul Werner Kogler. Acesta din urmă, lider al Partidului Verzilor, partid care guvernează în coaliţie cu conservatorii, anunţase sâmbătă seară că va sprijini numirea lui Schallenberg pentru a menţine coaliţia la putere.

Finalul de mandat al lui Sebastian Kurz

Sebastian Kurz, în vârstă de 35 de ani, care devenea cel mai tânăr lider ales de pe glob la sfârşitul anului 2017, este afectat de un scandal pentru a doua oară, după o furtună politică în 2019, pe care a reuşit să o depăşească spectaculos.

„Ar fi iresponsabil să alunecăm în luni de haos sau de blocaj”, a spus Kurz sâmbătă, explicând că se retrage pentru „stabilitatea” ţării. De asemenea, acesta a susţinut că acuzaţiile care îi sunt aduse sunt false. „Vreau să cedez locul pentru a evita haosul”, a adăugat fostu lider guvernamental de la Viena.

Sebastian Kurz se afla sub presiune pentru a se retrage după anunţul de miercuri referitor la deschiderea unei anchete de corupţie pe numele său. Deşi iniţial a refuzat, denunţând acuzaţii fabricate, în cele din urmă a decis să se retragă sub ameninţarea unei noi destituiri de către parlament marţi.

Mesajele telefonice care au dus la căderea unui cancelar

Se suspectează că Sebastian Kurz a folosit fonduri guvernamentale în trecut pentru a-şi asigura o acoperire media favorabilă. Potrivit Parchetului din Austria, între 2016 şi 2018, articole laudative şi sondaje de opinie „parţial manipulate” ar fi fost publicate în schimbul achiziţionării de spaţiu publicitar de către ministerul finanţelor, administrat la acea vreme de către conservatori.

Kurz şi alţi nouă suspecţi, precum şi trei organizaţii, sunt vizaţi de o anchetă pentru diverse infracţiuni legate de acest caz. Miercuri au avut loc percheziţii, inclusiv la sediul central al formațiunii politice OVP şi la cel al Cancelariei austriece.

Dosarul procurorilor se bazează pe o serie de mesaje telefonice. În aşteptarea rezultatului anchetei, Sebastian Kurz rămâne la conducerea Partidului Conservator şi va participa la activitatea parlamentară.

Intrat în guvern în calitate de secretar de stat în urmă cu zece ani, apoi devenit ministru al afacerilor externe, Sebastian Kurz a preluat funcţia de cancelar pentru prima dată în decembrie 2017. Asociat cu partidul de extremă dreaptă FPO (Partidul Libertăţii din Austria), guvernul său a căzut în mai 2019 în urma unui scandal de corupţie cunoscut sub numele de Ibizagate.

Tânărul politician austriac a revenit la putere în ianuarie 2020, de data aceasta alături de Verzi, o coaliţie deja contestată de mai multe ori din cauza altor probleme şi a punctelor de vedere diferite asupra problematicii refugiaţilor.

Ambasadorul Austriei la Paris preia rolul de șef al diplomației de la Viena

Ambasadorul Austriei în Franța, Michael Linhart, îi va succeda lui Alexander Schallenberg în funcția de ministru de externe după ce Schallenberg a fost desemnat să devină cancelar austriac, potrivit unei declarații de presă a purtătorului de cuvânt al viitorului cancelar austriac.

Linhart, un diplomat de carieră care a fost consilier de politică externă al fostului cancelar austriac, Wolfgang Schuessel, va depune jurământul pentru preluarea funcției la aceeași ceremonie la care Schallenberg va prelua rolul de lider al guvernului, luni, la ora 13:00. (11.00 GMT).

Alexander Schallenberg, diplomatul care oprește criza politică din Austria

Diplomat de carieră, Alexander Schallenberg s-a născut în Berna, capitala federală a Elveției, în anul 1969 și este fiul unui diplomat care a deţinut funcţii de ambasador şi secretar general al Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a intrat în ministerul de Externe al Austriei cu mai bine de 20 de ani în urmă.

Alexander Schallenberg a crescut în India, Spania şi Franţa, dat fiind cariera politică a tatălui său. Din 1989 până în 1994 a studiat dreptul la Viena şi Paris, apoi drept european la Colegiul Europei din Bruges, Belgia. Primul sa misiune diplomatică în străinătate a fost la reprezentanţa austriacă pe lângă UE la Bruxelles, unde a condus departamentul juridic timp de cinci ani. În Austria, Schallenberg şi-a făcut un nume în calitate de purtător de cuvânt al foştilor miniştri de Externe Ursula Plassnik şi Michael Spindelegger

Tatăl a patru copii, Schallenberg a devenit ministru de Externe în 2019, în timpul scurtei guvernări a Brigittei Bierlein, prima femeie cancelar din Austria. Ulterior, după ce Sebastian Kurz a revenit la putere în 2020, Schallenberg şi-a păstrat mandatul şi în guvernarea acestuia.

#Alexander Schallenberg #Austria #Sebastian Kurz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.