Cel mai mare proiect de infrastructură din raionul Orhei, de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace, este aproape de final. Este vorba despre construirea tronsonului de drum Susleni-Jora de Mijloc, care are o lungime de aproximativ 10 kilometri. Inaugurarea șoselei, renovată la inițiativa echipei Partidului „ȘOR” din Orhei și a deputaților fracțiunii parlamentare a formațiunii, va avea loc la sfârșitul lui octombrie, cu o lună mai devreme decât termenul stabilit. Anunțul în acest sens a fost făcut în urma unei inspecții pe șantier efectuată de către conducerea orașului și raionului Orhei, a comunei Jora de Mijloc și a deputatului Partidului „ȘOR”, Marina Tauber.

De pe urma porțiunii de drum renovate Susleni-Jora de Mijloc vor beneficia, în primul rând, cei patru mii de locuitori ai comunei Jora de Mijloc, dar și oamenii din celelalte sate din preajmă. În total, este vorba despre opt localități din regiunea platoului Orhei de pe Nistru. Localnicilor nu le vine să creadă că, în sfârșit, vor merg pe un drum bun și că nu vor mai trebui să se deplaseze cu viteza melcului. Durata călătoriei până la Orhei, de pildă, s-a redus de la o oră, la 15 minute.

„E altceva. Timp de 30 de ani am mers pe acest drum numai prin pietre, acum mergem pe asfalt, ca la oraș. Altfel spus, ca în Europa. Nici mașinile nu se strică atât de des. Până nu demult, dădeam un salariu întreg la service. Acum, ajungem mai repede la destinație”, a spus un șofer.

„Deși drumul se află încă în reparație, e practicabil. Putem circula normal, nu mai sunt acele gropi, acel dezastru care nu era observat de nimeni ani în șir. Datorită Partidului „ȘOR”, Consiliului raional, oamenilor care lucrează pentru oameni și care ascultă doleanțele cetățenilor. Suntem foarte mulțumiți pentru acest proiect mare”, a spus o femeie.

Drumarii dau asigurări că șoseaua este calitativă.

„Drumul are o garanție de cel puțin 10 ani. Lucrările decurg mai rapid decât orarul planificat, deoarece avem toate materialele necesare. Cu toții suntem mulțumiți de calitatea acestui drum, nu vom mai merge prin pietre, așa cum am mers până nu demult”, a afirmat drumarul Ștefan Rusu.

Potrivit primarului comunei Jora de Mijloc, Sergiu Labliuc, lucrările de construire a drumului cu lungimea de 10 kilometri, pe porțiunea Susleni-Jora de Mijloc se vor încheia mai devreme decât s-a planificat inițial.

„Drumarii vor finaliza lucrările în câteva săptămâni. Deși, conform contractului încheiat cu Consiliului Raional, care este beneficiarul acestui drum, lucrările urmează să fie încheiate la sfârșitul lunii noiembrie. Deja se poate de mers pe acest drum și de bucurat de calitatea lui. Anterior, mergeam cu o viteză de cel mult 40 de kilometri pe oră, acum ne permitem să mergem mai repede. În prezent, se aplică al doilea strat de asfalt la ieșirea din satul Jora de Jos și treptat se va ajunge până la Susleni”, a precizat primarul Sergiu Labliuc.

Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a menționat că implementarea acestui proiect amplu a fost posibilă datorită amendamentelor depuse de către deputații fracțiunii parlamentare a Partidului „ȘOR”. Costul proiectului de anvergură de infrastructură rutieră este de aproape 59 de milioane de lei.

„Investițiile făcute aici de către Consiliul Raional și de către Guvernul Republicii Moldova sunt considerabile. Este vorba despre 54 de milioane de lei alocați din bugetul de stat, în urma amendamentelor depuse de deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”. Alte aproape șase milioane de lei vor fi acordați de către Consiliul raional Orhei. Acesta este cel mai mare proiect de infrastructură de care ne mândrim și sperăm că acesta să fie doar începutul”, a declarat precizat Țurcanu.

Totodată, edilul municipiului Orhei, Pavel Verejanu, că mulți dintre locuitorii comunei Jora de Mijloc, precum și din alte sate din preajmă lucrează la Orhei. Datorită drumului renovat, oamenii vor ajunge mai repede la serviciu.

„Timp de 30 de ani au așteptat locuitorii din comuna Jora de Mijloc să li se îndeplinească visul de a merge pe un drum bun. Sunt mândru de echipa lui Ilan Șor, care a reușit să implementeze acest proiect, în această zonă turistică solicitată, întrucât ne aflăm pe malul Nistrului. Contracandidații noștri au tot promis că vor asfalta această porțiune de drum, dar iată că abia acum s-a reușit acest lucru, datorită fracțiunii Partidului „ȘOR” din Parlament”, a specificat Pavel Verejanu.

La inspectarea șantierului a participat și deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, care a declarat că renovarea drumului Susleni-Jora de Mijloc este o promisiune pe care a făcut-o în calitate de candidat pentru funcția de primar al comunei Jora de Mijloc și că este mândră că reabilitarea acestui tronson a ajuns aproape de final.

„Vom face tot posibilul ca localitatea dvs. să fie un exemplu pentru raionul Orhei, dar și pentru țara noastră. Acest proiect este unul de suflet, care impulsionează dezvoltarea economică și turistică a localității. Ne mândrim că acest proiect a ajuns pe ultima sută de metri. Vom continua să elaborăm și să ne îndeplinim angajamentele pe care le-am promis”, a dat asigurări parlamentarul Marina Tauber.

În context, liderul Partidului „ȘOR”, deputatul Ilan Șor, s-a arătat mândru că s-a reușit implementarea acestui proiect amplu, care deschide calea spre o dezvoltare vertiginoasă și ireversibilă în satele din Republica Moldova.

„Mă bucur nespus că, împreună cu echipa mea de la Orhei, am reușit să avansăm în ceea ce privește implementarea celui mai mare proiect de infrastructură din raionul Orhei – renovarea tronsonului de drum Susleni-Jora de Mijloc. Scopul acestui proiect este de a impulsiona dezvoltarea economică a localităților noastre, mai ales a satelor, și de a le oferi o perspectivă de viitor. Mai mult, noul drum va impulsiona turismul. Împreună facem lucruri mărețe! Fiți alături de noi!”, a declarat Ilan Șor.

Tronsonul de drum Susleni-Jora de Mijloc va asigura accesul rutier pe asfalt spre orașul Orhei pentru opt localități: Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora de Jos, Lopatna, Vâșcăuți, Bulăiești, Mârzaci și Mîrzești. De asemenea, drumul, care are o lungime de 9,6 kilometri și o lățime de peste șase metri, va conecta platoul Orhei de platourile nistrene Dubăsari și Rezina. Conform proiectului, pe toată lungimea șoselei, sunt construite circa 25 de podețe, pentru a fi evitată inundarea drumului.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.