Procurorul Vladislav Bobrov este noul adjunct interimar al procurorului șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Instituirea în funcție a avut loc vineri, 15 octombrie curent, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Potrivit declarației de avere depusă în data de 25 martie la Autoritatea Națională de Integritate, Bobrov a obținut de la locul de muncă de bază un salariu în sumă de 315.492 de lei, iar din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile a obținut 37.000 EURO.

Totodată, Vladislav Bobrov deține din 2016 un apartament cu suprafața de 87 m.p.,în valoare de 519.048 de lei, un apartament cu suprafața de 88,83 m.p., în valoare de 415.915 de lei și un garaj cu suprafața de 22 m.p., în valoare de 5.500 de EURO.

Mai mult, potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2020, el are în proprietate și trei automobile.

Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2000) în valoare de 8 000 Euro, procurat în anul 2008;
Autoturism de model Volkswagen Passat (an. fab. 2016) în valoare de 16 000 Euro, procurat în anul 2016;
Autoturism de model Hyundai (an. fab. 2017) în posesie din anul 2017.

Despre Vladislav Bobrov se cunoaște că în 2009 era procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale. În 2016, a fost numit tot în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Decizia CSP despre promovarea acestuia la conducerea PCCOCS a fost luată vineri, 15 octombrie, în timp ce procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, aștepta să se pronunțe judecătorii Curții de Apel Chișinău asupra recursului avocaților săi care sunt împotriva aplicării mandatului de arest la domiciliu.

Declarație de avere în întregime poate fi consultată mai jos:

PDF Loading...

#declaratie de avere #PCCOCS #Vladislav Bobrov

Republica Moldova traversează o perioadă în care securitatea, energia și viitorul politic al țării sunt mai strâns legate ca niciodată. Criza resurselor energetice pune presiune tot mai mare asupra economiei și asupra cetățenilor, în timp ce problema transnistreană rămâne una dintre cele mai importante provocări de securitate a țării.

În acest context, influența Rusiei asupra regiunii continuă să fie un subiect major, iar întrebarea care se conturează este cât de mult va cântări această influență în evoluțiile politice și de securitate ale țării.

Pe acest fundal tensionat, la un an de la scrutinul parlamentar, opoziția cere alegeri anticipate, deschizând un nou front de confruntare politică. Mai mult, deputații din fracțiunile parlamentare de opoziție au anunțat inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu.

Astfel, problemele economice și energetice se suprapun peste disputele politice interne, într-un moment în care guvernarea PAS trebuie să gestioneze simultan presiunile sociale, provocările de securitate și relațiile complexe din regiune.

Tarifele ridicate la resursele energetice pun o presiune tot mai mare asupra populației. În ce măsură ar putea nemulțumirea socială să ducă la proteste de amploare și cât de mult ar putea acestea să afecteze stabilitatea politică și socială a Moldovei?
La un an de la alegerile parlamentare, care este bilanțul activității actualului Parlament?
Putem vorbi despre o opoziție consolidată în Legislativ?
Ce îi unește pe deputații din opoziție, având în vedere diferențele ideologice și politice dintre ele?
Cine decide demiterea președintelui: Parlamentul sau cetățenii prin referendum?
Care este procedura constituțională pentru demiterea șefului statului și ce rol are Parlamentul în raport cu referendumul?
Este regiunea transnistreană astăzi o problemă de securitate sau poate deveni o oportunitate pentru reintegrarea Moldovei?
Poate R. Moldova să-și consolideze securitatea și independența fără să rupă complet legăturile cu Rusia sau este necesară o desprindere mult mai clară?
Republica Moldova se află într-un proces accelerat de apropiere de UE. Este suficient acest lucru pentru a reduce influența Kremlinului?
Dispar raioanele, apar trei regiuni mari și un nou municipiu. Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, UTA Găgăuzia își păstrează statutul special. Este sau nu constituțional renunțarea la raioane?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 2 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și fost deputat PAS, Oazu Nantoi, expert în chestiunea transnistreană.