Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Despre criza gazelor! Expert: Situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Date și explicații!

18 Oct. 2021, 08:41
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
18 Oct. 2021, 08:41 // Economie //  Realitatea.md

Criza gazelor, cu care ne confruntăm în prezent, nu este doar problema Republicii Moldova, dar a întregii regiuni. Deseori, în astfel de situații, percepția se adeverește a fi mai gravă decât situația reală. Presiunea publicului asupra politicului este enormă, iar politicul trebuie să întreprindă măsuri corecte pentru a nu comite  greșeli. Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a explicat vineri, 15 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că „astăzi, situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Este greu, dar nu imposibil”.

Expertul declară că soluțiile pe care le are Republica Moldova pentru prețul gazului sunt în mare parte de ordin politic și nu economic. În opinia sa, criza gazelor va dura maximum doi ani. După, starea critică se va tempera, iar autoritățile vor înțelege – se merită ca Republica Moldova să aibă costuri politice enorme, cu consecințe pentru zeci de ani, pentru a diminua o criză care va dura doi ani?

Potrivit economistului, Republica Moldova nu trece prima dată printr-o situație de criză legată de prețul gazului, iar dacă nu se va reuși să se negocieze, pentru acest an, cu Federația Rusă un preț corect în noul contract de livrare al gazelor, am putea achita circa 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari media pe perioada de iarnă conform formulei vechi. „Este o situație neplăcută, una grea, dar gestionabilă și trebuie să dăm dovadă de inteligență”, a spus economistul.

Analistul economic mai spune că Republica Moldova a avut un preț la gaz, relativ confortabil, până în 2005-2006, când plătea pentru o mie de metri cubi aproape 80 de dolari. În 2010, acesta s-a ridicat la 250 de dolari. Maxima istorică a fost în 2013-2014 când a ajuns să fie de 380 de dolari. Între 2016-2017 s-a înregistrat o scădere de prețuri. Însă, în 2018 Gazprom a schimbat abordarea, iar Republica Moldova a început să plătească pentru gaz mai mult. Dat fiind conjunctura internațională favorabilă, anul trecut moldovenii au avut cel mai mic preț la gaz din ultimii 15 ani. Pe fundalul crizei energetice mondiale legată de situația provocată de COVID-19, prețurile au căzut și Republica Moldova a beneficiat de un preț de 150 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

„Ne-am bucurat și am crezut că toată viața va fi 150 de dolari. Nu este corect să analizăm situația de astăzi cu ceea ce a fost anul trecut. Anul trecut a fost o anomalie legată de COVID-19. Anul acesta situația este inversă. Avem acum o speculație proastă la bursă. Totodată, trebuie să fie făcută anchetă separată, să ni se spună din ce cauză ne-am trezit cu o nouă formulă de calcul și în loc de 250 de dolari pentru o mie de metri cubi ni se impune să plătim 790 de dolari și asta în lipsa unui contract garant de livrare”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că în anii „răi” din punct de vedere energetic, Republica Moldova plătea pentru importul resurselor energetice un miliard și 200 de milioane de dolari. Anul trecut a plătit sub de 600 de milioane de dolari, minimul din ultimii 15 ani. În acest an, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, prețul va ajunge la un miliard și 240 de milioane de dolari. Anul viitor, situația ar putea să continue să se agraveze. Se va ajunge la un miliard și 450 de milioane de dolari. Apoi, invitabil situația va veni la normal.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 1997 și până în 2014 Republica Moldova, pentru importul resurselor energetice, aloca sume echivalente cu circa 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Din 2001, odată cu creșterea PIB-ului creșteau și prețurile la resursele energetice. Însă, din 2015, pe de o parte scădeau prețurile la resursele energetice, iar pe de altă parte creștea PIB-ul și în consecință capacitatea de plată a țării a devenit mult mai mare. În 2020 povara energetică a Moldovei ajuns la minimum istoric, sub 5% din PIB. În acest an, spune economistul, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, povara energetică a țării va crește de două ori și va fi de 9,5% din PIB. Anul viitor, dacă din nou nu se va reuși negocierea, povara energetică va crește până la 10,5% din PIB și va fi la nivelul pe care l-am avut până în 2015.

„Pentru Republica Moldova resurse energetice erau critice până în 2010-2015. Noi eram foarte săraci și ele erau foarte scumpe. Anul 1997, când trebuia să dăm 20% din PIB pentru resursele energetice, însemna falimentarea țării.

În opinia expertului, astăzi Republica Moldova nu mai poate fi șantajată pe segmentul energetic. Presiunea și povara energetică este incomparabil mai mică decât acum 10-15 ani. Majorarea prețurilor este ceva neplăcut pentru populație, însă situația nu este imposibilă de gestionat. Presiunea prețurilor resurselor energetice asupra economiei, asupra populației și asupra Bugetului Public Național este de patru ori mai mică decât acum 15-20 de ani.

Economistul afirmă că în perioada 2000-2003, tariful unui metru cub de gaz în Republica Moldova era de 1,3 lei. Maximum a fost în 2014, de 7,20 lei. După, datorită conjuncturii internaționale favorabile, prețul a scăzut la 4,90 lei. Anul acesta, consumatorii casnici ar putea plăti 9 lei pentru un metru cub de gaz. Însă, afirmă economistul, este una când plătești 4,90 lei și ai un salariu mediu lunar este de 7500 lei și este altceva când plătești 7 lei, dar salariul tău mediu lunar este de 3000 de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că până în 2015 un moldovean cu salariul mediu pe care îl avea putea procura până la 540 de metri cubi de gaz. În 2020, datorită faptului că salariul a crescut iar gazul s-a ieftinit, putea să procure 1520 de metri cubi. Dacă va fi majorat prețul pentru o mie de metri cubi până la 900 de lei, în primul trimestru al anului viitor moldovenii vor putea procura circa 900 de metri cubi dintr-un salariu mediu lunar. Este mult mai puțin decât în 2020, însă este aproape de două ori mai mult decât până în 2015.

Cu referire la situația pensionarilor, Veaceslav Ioniță a menționat că aceștia până în 2015 procurau circa 170 de metri cubi de gaz dintr-o pensie medie lunară. Anul trecut, un pensionar, de pe o pensie medie lunară, putea să procure 430 de metri cubi de gaz.

În opinia analistului economic, Republica Moldova trebuie să implementeze de urgență Pachetul Energetic III, votat în 2012, dar încă neimplementat, care trebuie să prevadă crearea Bursei de Mărfuri, ca în România, unde orice consumator poate merge să procure gaz. Veaceslav Ioniță a anunțat că în această săptămână, conducerea Bursei de Mărfuri din România, vine în Republica Moldova pentru a ajuta liderii de la Chișinău să urgenteze deschiderea acestei burse pentru tranzacționarea de gaze. Totodată, a anunțat că Bucureștiul vine și cu furnizori de gaz. Potrivit economistului, deschiderea bursei de mărfuri nu neapărat spune că vom avea un preț mic la gaz, dar ne va permite să ținem față negocierilor cu Federația Rusă.

Expertul mai spune că Pachetul Energetic III înseamnă crearea rețelelor de transport al gazelor și a rețelelor de distribuție. El a amintit că majoritatea rețelelor de distribuție de la nivel local au fost construite din banii statului, ai administrației publice locale (APL), ai agenților economici și ai populației. S-au investit miliarde de lei în infrastructura gazului, care a fost dată în folosință Moldovei Gaz. Expertul susține că trebuie făcută o evaluare a tuturor activelor acestor rețele din fiecare raion, să fie determinată cota de participare a investitorilor, iar APL să gestioneze aceste acțiuni.

Pachetul Energetic III, mai menționează economistul, trebuie să prevadă și procurarea gazelor din diverse surse, lucru ce poate fi realizat doar dacă în Republica Moldova va fi creată Bursa de Mărfuri.

Analistul economic a mai declarat că statul trebuie să se pregătească să ofere suport cetățenilor în această perioadă de criză. Dacă vom avea majorarea tarifului la gaz până la 9 lei, Guvernul ar fi bine să subvenționeze jumătate din creșterea pentru consumul de până la 100 de metri cubi de gaz. Dacă acum tariful este de 4,90 lei și va crește până la 9 lei să se ofere o subvenție de 2 lei sau 2,5 lei.

Pentru a plăti aceste subvenții, Guvernul va trebui să identifice circa 600 de milioane de lei, afirmă Veaceslav Ioniță. Însă, mai spune că atunci când se scumpește gazul, încasările din TVA în bugetul de stat tot cresc. Astfel, banii pe care îi va câștiga Guvernului din creșterea încasărilor TVA, de pe urma creșterii tarifului la gaze, îi poate întoarce populației, pentru ca să nu plătească mai scump decât a plătit în 2014-2015. Astfel, suma totală anuală pe care o vor primi persoanele sub formă de subvenții se va ridica la 1900 de lei.

În opinia expertului, majorările trebuie făcute treptat. Prima – nu mai devreme de luna decembrie și nu mai mult de 80%. A doua majorare, doar după ce vom ieșit din iarnă, pentru ca cetățenii în perioada de vară, atunci când consumul este mic, să-și poată achita facturile din iarnă.

„Chiar dacă majorăm tariful la gaze, banii pe care îi va primi Moldova Gaz nu vor fi de ajuns să acopere toate cheltuielile și atunci Guvernul trebuie să ofere garanții Moldovei Gaz, dacă tariful va fi ajustat în 2-3 ani, care îi vor permite să se împrumute de pe piețele financiare”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking