Judecătoria Chișinău nu a dat curs cererii Nataliei Morari prin care aceasta solicită să fie restabilită în calitate de membră a Asociației Obștești „Media Alternativă” (MA), deținătoarea licenței de emisie a postului TV8. Hotărârea a fost publicată pe site-ul instanțelor naționale.

Pe 20 septembrie, urmare a unei discuții interne, Natalia Morari a semnat o cerere de retragere din Asociație începând cu data de 30 septembrie. Peste o săptămână, pe 27 septembrie, s-a răzgândit și a informat despre retragerea cererii din 20 septembrie, explică TV8.

Potrivit sursei citate, Natalia Morari pretinde că ar fi scris cererea de retragere din Asociație în condiții de presiune psihologică și șantaj.

Totodată, membrii Asociației MA și conducerea TV8 resping categoric aceste acuzații, pe care le califică drept false și calomnioase.

„Cererea de retragere a fost acceptată de Adunarea Generală Extraordinară a Asociației, în contextul prevederilor Statutului Asociației „Media Alternativă”, care stabilesc că membrii Asociației au obligația de a se abține de la desfășurarea activităților care sunt contrare valorilor și principiilor de activitate ale asociației, manifestate inclusiv prin declarații publice”.

Începând cu 7 septembrie, Natalia Morari nu mai este președintele Asociației MA și nu mai deține funcția de membră a Consiliului de administrare al Media Alternativă. La fel, în prezent, nu mai deține nicio funcție în cadrul Asociației.

„Dăm asigurări că vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja valorile și misiunea asumată de postul TV8. Le exprimăm recunoștință publicului, partenerilor și donatorilor noștri pentru susținerea continuă a activității echipei noastre”, scrie TV8.

#Natalia Morari #TV8

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.