Cei care își doresc să își plaseze banii în depozite ca să obțină un câștig din partea băncilor în loc să-i investească în alte active financiare, pot opta pentru oferte mai mult sau mai puțin avantajoase din partea bancherilor. Astfel, cele mai mari dobânzi la depozitele în lei făcute pe un an ajung la 4,25%.

Chiar dacă prognoza inflației – 6% – care a crescut micșorează câștigurile la nivel real ale celor ce își pun banii în depozite, mulți continuă să creadă că asta este varianta cea mai sigură de a face câștig dacă ai ceva bani la dispoziție. Totodată, rata dobânzii la depozite este impozitată cu 3%.

Astfel, pentru 12 luni pentru 10 mii de lei fără depuneri și retrageri suplimentare băncile oferă dobânzi care nu depășesc 4,25%.

Cea mai mare dobândă pentru un depozit este oferită de BCR – 4,25% urmată de Mobiasbanca, Comerțbank, Eurocreditbank și BCR cu un alt produs care oferă 4%.

ProCredit, Energbank și EuroCreditBank au o dobândă de 3,75%.

MAIB – cea mai mare bancă, Fincombank și Mobiasbancă – 3,50%. Victoriabank – 3,25, Moldindconbank – 3%, iar Eximbank oferă cea ma mică rată de 2,1%.

Pentru depozitele în euro dobânzile oferite de bănci câștigurile oferite de bănci sunt foarte mici și variază de la 0,1% la 1%, iar la cele în USD dobânzile sunt ceva mai mari de la 0,3% la 1,4%.

În luna august 2021, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 23,6 la sută față de luna august 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În moneda națională populația a depozitat în bănci 1,5 miliarde de lei (+0,7 la sută față de luna precedentă și +5,8 la sută față de august 2020), iar în valută recalculat în lei – 1 miliard de lei (+7,0 la sută față de luna precedentă și + 61,0 la sută față de august 2020). Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 58,0 la sută, a celor în valută – 42,0 la sută.

Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani cu o pondere de 36,7 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 30,6 la sută din totalul depozitelor).

#BNM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.