În cadrul unei întâlniri de lucru cu omologii autorității de frontieră române, polițiștii de frontieră din Moldova au discutat despre analiza mecanismelor existente și canalelor de schimb operativ de informații privind evenimentele la frontiera comună. Mai exact, reuniunea reprezentanților Poliției de Frontieră a Republicii Moldova și a României s-a desfășurat în punctul de trecere Leușeni–Albița (Republica Moldova).

„Urmare a analizei, s-a constatat că există spațiu de îmbunătățire a mecanismului de schimb de informații în regim real la toate nivelele existente”.

În acest context, delegația moldovenească a prezentat și un proiect.

„A fost apreciat acceptul colegilor români de a relansa patrularea comună pe sectoarele de responsabilitate. Aceasta va fi organizată pe ambele maluri ale râului Prut atât pe cale pedestră cât și utilizând mașinile și ambarcațiunile de serviciu”.

Cele două delegaţii au menţionat evoluţia pozitivă din ultimii ani a relaţiilor de colaborare dintre cele două structuri, exprimându-şi voinţa comună de a intensifica activităţile, dialogul şi contactele, cu importanţa menţinerii şi dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate, colaborare şi asistenţă mutuală.

Potrivit responsabililor, astfel de întâlniri vor mai fi organizate pentru dialogul constructiv și obținerea rezultatelor comune în vederea consolidării eforturilor pentru diminuarea criminalității transfrontaliere.

#colaborare #patrulare comuna #sedinta de lucru

România este principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, atât prin expertiză tehnică, cât și prin promovarea intereselor Chișinăului la nivelul instituțiilor europene. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a vorbit despre stadiul negocierilor de aderare și obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere de negocieri până la sfârșitul acestui an.

Șeful Guvernului a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Potrivit acestuia, experiența României, care este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, reprezintă un avantaj important pentru Chișinău în pregătirea reformelor și armonizarea legislației cu standardele europene.

„România este principalul campion al integrării noastre europene. Dincolo de tehnocrația acestei integrări există și o realitate politică și avem nevoie de o voce puternică la masa de negocieri, care să promoveze interesele Republicii Moldova, așa cum face România”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că sprijinul Bucureștiului se manifestă atât prin furnizarea de experți, cât și prin susținerea intereselor Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. Expertiza tehnică oferită de România vizează mai multe domenii, inclusiv agricultura, mediul, comerțul și ajutorul de stat.

Potrivit lui Tofan, România este țara care pune la dispoziția Republicii Moldova cei mai mulți experți pentru procesul de aderare, contribuind la pregătirea celor 33 de capitole de negociere.

Chișinăul vrea deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului

În ceea ce privește negocierile de aderare, premierul a declarat că Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere și își propune să le deschidă și pe ultimele două până la sfârșitul anului 2026.

Tofan a subliniat că, după deschiderea tuturor clusterelor, progresul fiecărei țări candidate trebuie evaluat în funcție de propriile merite și de reformele realizate.

Întrebat dacă Republica Moldova va solicita decuplarea parcursului său european de cel al Ucrainei, premierul a evitat să prezinte această opțiune drept o prioritate. El a exprimat, în schimb, recunoștință față de Ucraina pentru rezistența în fața agresiunii rusești.

„Noi credem că fiecare țară trebuie să avanseze în bază de merit. Suntem foarte recunoscători Ucrainei pentru sacrificiul de a apăra inclusiv Republica Moldova, dar și întreaga Europă de amenințarea rusească”, a afirmat premierul.

Vasile Tofan a adăugat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare împreună cu Ucraina, urmând ca progresul fiecărui stat să fie evaluat în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea criteriilor europene.