Dificultăţile privind furnizarea gazelor către Republica Moldova au apărut din cauza Chişinăului, care nu a plătit combustibilul deja primit, susține reprezentantul oficial al concernului rus Gazprom, Serghei Kuprianov. Potrivit informațiilor, datoria totală pentru gazul furnizat este de 433 milioane dolari, transmite ria.ru.

Totodată, reprezentanții companiei susțin că ținând cont de întârzierea plăților, suma totală a datoriei este de 709 milioane dolari.

„În același timp, din anumite motive, reprezentanții Moldovei nu vor să recunoască suma acumulată, suma datoriilor”, spune Serghei Kuprianov.

Kuprianov a mai declarat că firma este pregătită să prelungească contractul dacă Chișinăul achită datoria.

„În ciuda datoriilor acumulate, partea moldovenească cere prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale pentru octombrie și noiembrie anul acesta. Gazprom s-a întâlnit la jumătatea drumului, a semnat un contract pentru octombrie și este gata să prelungească contractul pentru noiembrie, dacă partea moldovenească plătește integral suma pentru gazele furnizate în perioada septembrie-octombrie curent”.

Reprezentanții companiei anunță că Moldova are la dispoziție o lună. În caz contrar, de la 1 decembrie, chiar la începutul iernii, Gazprom va închide în totalitate furnizarea de gaz.

„Aici nu este politică, Gazprom este o societate pe acțiuni și nu poate funcționa în pierdere, nu își poate permite să piardă plățile de impozite la buget. Există limite ale răbdării. Moldova însăși provoacă o criză”, afirmă reprezentantul oficial al Gazprom.

Realitatea.md amintește că, Guvernul Republicii Moldova a propus ieri, 22 octombrie, STARE DE URGENȚĂ în toată țara din cauza crizei gazelor naturale.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a avut o nouă rundă de discuții la Moscova în legătură cu semnarea unui nou contract cu Gazprom de furnizare a gazelor naturale pentru țara noastră.

Potrivit lui Andrei Spînu, oferta Gazprom pentru livrarea de gaze naturale Republicii Moldova este mai dezavantajoasă decât ofertele existente pe piața internațională.

ULTIMA ORĂ! Guvernul propune STARE DE URGENȚĂ în toată țara din cauza crizei gazelor naturale

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.