Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că la întoarcerea delegației Republicii Moldova de la Sankt Petersburg vom avea o claritate în privința prețului de achiziție a gazelor naturale. Șeful Legislativului spune că imediat ce va fi anunțată cifra de achiziție, va fi luată decizia care vor fi categoriile de cetățeni a căror facturi vor fi compensate de către stat. Grosu de arată convins că va exista o finalitate favorabilă a negocierilor cu Gazprom, întrucât Republica Moldova este un consumator de „bună-credință”, notează IPN.

Președintele Parlamentului spune că decizia de a cumpăra gaze naturale din surse alternative a fost una impusă de scăderea presiunii din rețeaua de gaze. Miza acestei decizii n-a fost de a fortifica poziția Republicii Moldova în negocierile cu Gazprom, ci de a crește presiunea în conducte, spune Grosu.

„Sunt cantități foarte mici pe care le achiziționăm pentru a menține presiunea în sistem. Facem aceste achiziții de voie și de nevoie, dar în paralel au loc discuțiile cu Gazprom. Noi suntem un consumator de bună-credință. Dacă s-au acumulat datorii, noi o să le plătim, mă refer la cele care, în opinia Gazpromului, s-au acumulat pe malul drept. Dar vrem întâi să mergem cu un audit și să vedem de unde s-au format aceste datorii”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Președintele Parlamentului spune că, deocamdată, nu poate fi anunțat prețul gazului pe care-l cumpărăm de pe piața internațională, invocând secretul comercial. Oficialul recunoaște că tarifele la gazele naturale pentru consumatorii casnici vor crește, însă valoarea majorării va fi cunoscută cu aproximație în momentul anunțării prețului de achiziție de la Gazprom.

„Maximum ce putem spune este că prețul este unul apropiat de prețul de piață, dar când va fi suspendată situația excepțională, vom reveni la acest subiect și vom spune cât ne-a costat. Este clar că tarifele vor crește, n-au cum să nu crească, în toată Europa au crescut. Evident, statul trebuie să intervină și să ajute oamenii. Imediat cum vom avea prețul de achiziție, negociat și stabilit, vom putea calcula pentru cine și cu cât vom compensa facturile. Dar avem nevoie de cifra de achiziție. Mâine – poimâine vom avea o claritate”, a mai spus Grosu.

Starea de urgență în domeniul energetic a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile, pentru a simplifica procedura de achiziție a gazelor naturale de pe piața internațională. De asemenea, Comisia pentru Situații Excepționale a acordat, din bugetul de stat, suma de 1,7 miliarde de lei companiei Energocom pentru achizițiile zilnice de gaze naturale.

#criza gazelor naturale #Igor Grosu #PAS

Comisia Europeană urmează să-și prezinte, miercuri, 4 noiembrie, rapoartele privind progresul principalelor țări candidate în drumul spre Uniunea Europeană. Pentru prima oară, aceste documente, parte a mult așteptatului Pachet anual al Extinderii, oferă și niște jaloane precise, principala noutate, pentru Moldova, fiind precizarea că ar putea închide anul viitor un număr uriaș de capitole, mergând până la 25!

Raportul Comisiei reprezintă o premieră simbolică și strategică prin care Bruxelles-ul evidențiază un grup de patru state considerate „fruntașe” (frontrunners): două țări din Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania, urmate de Republica Moldova și Ucraina.

Toate aceste patru țări primesc ceea ce a fost numit o „foaie de drum“ sau o „foaie de parcurs” („A roadmap for the accession negotiations with Moldova – An outlook for 2027”), document consultat în premieră de Teleradio-Moldova 1 înainte de publicarea lui.

Peisajul candidaturilor

Patru țări avansate: Muntenegru, Albania, R. Moldova și Ucraina; trei țări care bat pasul pe loc: Macedonia, Bosnia și Kosovo (a cărei candidatură de altfel nici nu este oficială); și, în sfârșit, trei țări care dau înapoi pentru al doilea an consecutiv: Serbia, Georgia și Turcia. Acesta este tabloul actual al stadiului în care se află cele 10 țări de la porțile Europei, mai precis nouă țări candidate cărora li se adaugă Kosovo, candidat potențial, deși independența țării încă nu este recunoscută de cinci din țările membre ale UE (printre care și România) și nici de țări candidate, cum e R. Moldova și, desigur, Serbia.

Procesul aderării avansează însă cu o viteză nemaivăzută în ultimul sfert de secol, motiv pentru care cabinetulcomisarei Marta Kos, responsabile de extinderea UE, a pregătit aceste „foi de drum” făcute publice odată ce sunt aprobate de colegiul Comisarilor, miercuri, 4 noiembrie.

Marea noutate, în ce privește R. Moldova, este că textul în stadiul său de dinainte de aprobarea oficială a Comisiei, care ar trebui să fie o simplă formalitate, anunță că R. Moldova ar putea închide în cursul anului 2027 nu mai puțin de 25 de capitole de negocieri (dintr-un total de 35, împărțite în șase așa-numite „clustere”, pachete de capitole)!

Muntengru, la rândul său, e prevăzut anul acesta a închide totalitatea capitolelor de negocieri, iar Ucraina ar putea închide anul viitor un număr de șapte capitole, ceea ce este remarcabil, dată fiind starea economiei și a societății ucrainene, încă în plin război.

Cele patru țări avansate – Muntenegru, Albania, Repubica Moldova și Ucraina – primesc, așadar, miercuri, 4 noiembrie, acea mult promisă „foaie de parcurs”. Se estimează astfel că R. Moldova, presupunând că reformele și aplicarea lor continuă în ritmul actual, ar putea închide nouă capitole în prima jumătate a anului 2027 și încă 16 în a doua jumătate, altfel zis – 25 de capitole într‐un singur an!

Raportul, botezat „foaie de parcurs” (roadmap) conține și lista capitolelor care ar putea fi închise anul viitor (vezi lista mai jos). Aceasta înseamnă că totul depinde acum de Chișinău, însă Comisia și-a îndeplinit în bună parte promisiunea de a publica o serie de jaloane liniștitoare atât pentru populația țării, cât și pentru investitori.

Acestea sunt jaloanele pentru anul 2027, iar toamna anului viitor va vedea o nouă „foaie de drum” cu jaloane pentru 2028. De asemenea, dacă Muntenegru va încheia totul așa cum se prevede, țara ar putea semna tratatul de aderare chiar în iunie 2027, urmând ca după aceea tratatul să fie ratificat de parlamentele tuturor celor 27 de țări membre, totul deschizând calea pentru următoarele candidate din „plutonul de frunte”: Albania și R. Moldova.

Foaia de parcurs a Comisiei pentru R. Moldova

Foaia de parcurs face parte, ca anexă, din pachetul anual al Comisiei Europene despre extindere. Acest tip de document l-au primit doar cele mai avansate candidate: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Baza juridică e cadrul de negociere, care prevede că, la fiecare conferință interguvernamentală, UE spune care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor.

Noutatea este și de formă, și de fond. Pentru prima oară, Comisia nu mai vorbește doar despre „progrese” și „eforturi suplimentare”. Pune pe hârtie un calendar: ce trebuie deschis până la sfârșitul lui 2026 și ce capitole ar putea fi închise provizoriu în fiecare semestru din 2027. Textul o spune explicit: e „un drum și o ancoră” deopotrivă pentru Chișinău și pentru statele membre.

Comisia adaugă imediat și precauțiile obișnuite. Calendarul e „indicativ”, nu anticipează „nici rezultatul, nici ritmul” negocierilor și este „un document viu”, care va fi actualizat după progresele Moldovei.

Pasul 1: deschiderea ultimelor două clustere (până la sfârșitul lui 2026)

R. Moldova a deschis deja clusterele I (fundamentele), II, III și VI. Au mai rămas două:

— clusterul IV, agenda verde și conectivitatea durabilă; — clusterul V, resurse, agricultură și coeziune.

Comisia consideră că Moldova „a îndeplinit condițiile necesare” și „îndeamnă” statele membre să „facă tot posibilul” ca ambele clustere să fie deschise până la sfârșitul lui 2026. Formularea e neobișnuit de apăsată și se adresează mai degrabă capitalelor UE decât Chișinăului.

Pasul 2: jaloanele intermediare pentru statul de drept

Înainte ca vreun capitol să poată fi închis, Moldova trebuie să îndeplinească jaloanele intermediare (interim benchmarks) pentru capitolele privind statul de drept. Aceasta e poarta de trecere spre faza următoare a negocierilor.

Comisia apreciază că Moldova este „bine avansată” și anunță că va prezenta Consiliului raportul de evaluare a jaloanelor intermediare, împreună cu proiectul de poziție comună intermediară. Abia după ce statele membre îl aprobă la sfârșitul anului în curs se poate trece la închideri.

Pasul 3: calendarul închiderii capitolelor în 2027

Aceasta e partea cu adevărat nouă. Deocamdată nu e închis niciunul dintre cele 35 de capitole și nici clusterul fundamentelor. Un capitol poate fi închis provizoriu după ce UE verifică îndeplinirea jaloanelor de închidere și după ce cele două părți convin asupra eventualelor perioade de tranziție. Ținând seama de complexitatea fiecărui capitol și de nivelul de pregătire al Moldovei, Comisia propune un „calendar prioritar inițial”.

Primul semestru din 2027: nouă capitole

• știință și cercetare; • educație și cultură; • libera circulație a capitalurilor; • dreptul proprietății intelectuale; • transformare digitală și media; • uniunea vamală; • pescuit și acvacultură; • relații externe; • politica externă, de securitate și apărare.

Al doilea semestru din 2027: 16 capitole

• dreptul de stabilire și libera prestare a serviciilor; • politica economică și monetară; • politica socială și ocuparea forței de muncă; • libera circulație a mărfurilor; • libera circulație a lucrătorilor; • dreptul societăților comerciale; • politica în domeniul concurenței; • servicii financiare; • protecția consumatorilor și a sănătății; • impozitare; • politica întreprinderilor și politica industrială; • transporturi; • rețele transeuropene; • energie; • mediu și schimbări climatice; • siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară.

În total, așadar, 25 din 35 de capitole ar putea fi închise provizoriu în 2027. Comisia lasă loc și pentru mai mult: dacă ritmul reformelor o permite, calendarul va fi revizuit ca să includă închideri „mai rapide sau suplimentare”.

Ce lipsește din calendar

Cele zece capitole fără termen spun la fel de mult ca cele programate. Majoritatea sunt capitolele „fundamentelor”: sistemul judiciar și drepturile fundamentale (23), justiție, libertate și securitate (24), achiziții publice (5), statistică (18) și control financiar (32). Lor li se adaugă dosarele grele, care țin de bani și de instituții: agricultura (11), politica regională (22), dispozițiile financiare și bugetare (33), instituțiile (34) și „alte chestiuni” (35).

Acolo se vor negocia și problemele cele mai delicate, inclusiv, foarte probabil, cea transnistreană. Clusterul fundamentelor rămâne cel care „determină ritmul general” al negocierilor.

În sfârșit, un detaliu amuzant: Republica Moldova, fără ieșire la mare, își va putea închide printre primele capitolul „pescuit și acvacultură”.

Ce nu spune documentul

Trebuie însă subliniat insistent: foaia de parcurs nu fixează o dată precisă pentru încheierea negocierilor și nici una pentru aderare. Orizontul ei este doar anul 2027. Oferă pentru prima oară jaloane concrete și datate (clustere deschise până la finele lui 2026, dialog de integrare în 2027, capitole închise pe semestre), dar nu calendarul final. Acela rămâne, ca pentru toți candidații, condiționat de „meritele proprii”.