Decizia autorităților de la Chișinău de a prelungi starea de urgență în sănătate publică până în data de 30 noiembrie, le-a lăsat un gust amar celor de la Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, MĂR își exprimă îngrijorarea față de decizia CNESP și de faptul că nu sunt prevăzute măsuri de susținere a unităților de alimentație publică.

„Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a prelungit starea de urgență în sănătate publică până pe data de 30 noiembrie 2021. De asemenea, a adoptat și noi măsuri restrictive privind activitatea HoReCa, printre care se Recomandă atingerea nivelului de vaccinare de 95%, până la 1 decembrie 2021, pentru angajații din domeniul HoReCa. MĂR își exprimă îngrijorarea față de lipsa măsurilor de suport pentru unitățile de alimentație publică, care în urma noilor restricții își vor sista activitatea, or alții vor înregistra pierderi majore. Îndemnăm în continuare autoritățile să compenseze măsurile restrictive cu măsuri de suport pentru afaceri. Afacerile tot mor”, se arată în mesaj.

Amintim că, în data de 26 octombrie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile. Prevederea se aplică pe întreg teritoriul țării până la data de 30 noiembrie 2021 inclusiv.

Conform Hotărârii nr. 64 din 26 octombrie 2021, care a fost publicată abia joi, 28 octombrie, membrii Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică au decis să interzică organizarea nunților, botezurilor, dar și desfășurarea altor evenimente la care ar urma să participe mai mulți oameni. Toate acestea din cauza numărului mare de persoane infectate cu noul coronavirus.

#CNESP #MAR #stare de urgenta

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.