Procuratura Republicii Moldova a refuzat, Federației Ruse, extrădarea lui Veaceslav Platon, numit și raiderul nr. 1 din CSI. Extrădarea lui Palton, a fost cerută pe cazul „spălătoriei rusești” în sumă de jumătate de miliard de ruble rusești sau echivalentul a 20 de miliarde USD, potrivit informațiilor Ministerului de Interne din Federația Rusă, scrie Bani.md.

„Solicitările pe numele lui Renato Usatîi și Vladimir Plahotniuc au rămas fără răspuns”, se mai spune in informația Ministerului de Interne, care susține că Plahotniuc, Platon și Usatîi sunt cetățeni ai Federației Ruse și ai Republicii Moldova.

În cazul extrădării, potrivit legislației penale a Federației Ruse, învinuiții riscă închisoare până la 20 de ani.

Cazul spălărilor de bani din Federația Rusă

În perioada iunie 2013 până la sfârșitul anului 2014, proprietarul băncii moldovenești Moldindconbank Veceslav Platon, împreună cu prim-vicepreședintele și liderul Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, precum și cu Alexander Korkin, cu afaceri în sectorul bancar, au elaborat un mecanism de retragere a banilor clienților din sistemul financiar a Federației Ruse.

Pentru a-și pune în aplicare planurile, aceștia l-au atras și pe Usatîi, cu resurse financiare și politice. Proprietarii mai multor bănci rusești, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin, și-au pus la dispoziție instituțiile financiare pentru operațiunea de spălare de bani. De asemenea, au fost atrași și șefii trezoreriei băncilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova, precum și avocații Alexey Sobolev și Lev Pakhomov. Aceștia cooperau cu directorul trezoreriei Moldindconbank, Elena Platon. Iar cu ajutorul unor documente fictive de control valutar au asigurat transferul zilnic a sute de milioane de dolari și euro în conturile bancare ale unui nerezident Moldindconbank.

Pe acest caz a fost pornită o urmărire penală în Federația Rusă. Plahotniuc și Platon au fost anunțați în căutare internațională, iar instanța a emis mandat de arest pe numele acestora.

Plahotniuc

Oligarhul Vladimir Plahotniuc om de afaceri, fost președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fost deputat este considerat cel mai bogat om din țară.

Împotriva lui Plahotniuc au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia. În decembrie 2017. Comitetulu de Investigații l-a acuzat că a creat un grup infracțional pentru a pregăti un atentat la viața oponentului politic Renato Usatîi. Pe numele lui Pahotniuc a fost emis un mandat de arest.

Usatîi

Renato Usatîi este politician, om de afaceri, președinte al Partidul Nostru. Din 2015 până în 2018 – primarul celui de-al doilea cel mai populat oraș din Moldova, Bălți. A plecat la Moscova în august 2016, după ce autoritățile i-au deschis dosare penale și au încercat să-l treacă pe lista de urmărire internațională. În februarie 2018 a demisionat din funcția de primar al municipiului Bălți. La sfârșitul anului 2018, a părăsit Rusia, susținând că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încerca să organizeze persecuții împotriva lui în Rusia. Usatîi a locuit în Germania câteva luni, după care ar fi plecat în România. După schimbarea puterii în Moldova, el a anunțat că se va întoarce imediat în patria sa. Procuratura Republicii Moldova, după un lung interogatoriu, a anulat mandatul de arestare a acestuia.

#acuzatii #extradare #laundromat #PG

Un țânțar originar din Asia de Est se extinde treptat în Italia și în alte țări europene. Insecta atrage atenția specialiștilor ca urmare a rezistenței sale neobișnuite la temperaturi scăzute. Aedes koreicus, cunoscut drept „țânțarul coreean”, a fost identificat pentru prima dată în Italia în 2011 și continuă să își extindă arealul, în special în nordul țării.

Spre deosebire de multe alte specii de țânțari, acesta poate supraviețui în zone cu temperaturi mai scăzute și la altitudini unde condițiile sunt mai puțin favorabile. Din acest motiv, specialiștii urmăresc cu atenție răspândirea sa, potrivit Il Messaggero, transmite Mediafax.

A apărut în Italia în 2011

Țânțarul coreean a fost observat pentru prima dată în provincia Belluno, în nordul Italiei, în 2011. Descoperirea a fost considerată neobișnuită deoarece insecta a fost identificată într-o zonă aflată la altitudine și cu un climat mai rece decât cel preferat, în general, de țânțari.

De atunci, numărul raportărilor privind prezența Aedes koreicus în nordul Italiei a crescut.

Specia este originară din insula vulcanică Jeju din Coreea de Sud și este întâlnită în mod natural în Japonia, nordul Chinei și în anumite regiuni din Rusia.

Ouăle pot rezista la temperaturi scăzute

Unul dintre motivele pentru care țânțarul coreean reușește să se adapteze unor regiuni cu ierni reci este rezistența ouălor sale. Femelele depun ouă care pot suporta condiții de mediu dificile și temperaturi extreme. Acestea pot rămâne inactive până când condițiile devin favorabile pentru eclozare.

La fel ca în cazul altor specii de Aedes, apa stătută reprezintă un factor important pentru reproducere. Recipientele lăsate în exterior, precum gălețile, farfuriile de sub ghivece sau alte obiecte în care se acumulează apă, pot deveni locuri potrivite pentru depunerea ouălor.

Ce boli poate transmite țânțarul coreean

Prezența acestei specii ridică și problema riscului de transmitere a unor virusuri. Potrivit unui studiu recent publicat în revista științifică Acta Tropica, Aedes koreicus poate fi capabil, în anumite condiții, să transmită agenți patogeni care provoacă boli precum dengue, chikungunya, Zika și Sindbis.

Capacitatea de a transmite un virus în condiții experimentale nu înseamnă însă că țânțarul provoacă în mod curent aceste boli în populația umană.

Până în prezent, nu au fost raportate focare de dengue, chikungunya, Zika sau Sindbis în Europa atribuite acestei specii.

De ce este urmărită răspândirea sa

Principala preocupare a specialiștilor este capacitatea țânțarului de a se adapta unor regiuni în care alte specii de țânțari au dificultăți în a supraviețui. Rezistența ouălor și toleranța la frig îi permit să se mențină în zone cu ierni mai reci.

Extinderea treptată a Aedes koreicus în Italia este, astfel, monitorizată de autorități și cercetători, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al circulației tot mai intense a oamenilor și mărfurilor între continente.

În ce țări europene a fost depistat

Aedes koreicus este o specie nativă din Asia de Est (China, Coreea, Japonia și estul Rusiei). Prima apariție în Europa a fost în Belgia, în anul 2008.

Ulterior, prezența sa a fost confirmată în numeroase alte țări europene, printre care Italia (din 2011), Elveția și Slovenia (din 2013), Germania (din 2015), Ungaria (din 2016), Austria (din 2018), Cehia (din 2021) și Slovacia (din 2024).