În februarie anul 2016 România a acordat, Republicii Moldova sub forma de ajutor social pentru paturile social-vulnerabile produse alimentare, zahăr, dar și 16 550 tone de păcură. La instituirea Stării de Urgență, în data de 22 octombrie, în sectorul gazelor naturale autoritățile au decis eliberarea a 16 500 de tone de păcură pentru Termoelectrica. Fostul deputat Gheorghe Brega susține că Ministerul Economiei trebuie să verifice de unde e păcura și dacă cea oferită de România nu a fost vândută, scrie Bani.md.

Când a fost adusă păcura din România, Ministerul Economiei, la acea vreme, a încercat din răsputeri, ca păcura sa fie distribuită CET-lor, or Agenției de rezerve materiale pentru păstrare, care ulterior va fi folosită la necesități. Era clar, că ei doresc să o folosească în scopuri comerciale și să facă câteva zeci de milioane de lei”, susține Brega.

Potrivit lui, foarte greu prin Comisia națională pentru ajutoare umanitare s-a reușit, ca apăcura sub forma de GKL (de la 1 până la 2Gkl de familie) să fie distribuită celor circa 40 mii de familii social vulnerabile din Chișinău, deoarece în alte localități nu se lucra cu păcură.

„Ulterior s-au început diferite piedici precum că e foarte greu de trecut cazanele de la gaz la păcură, cazanele trebuie reparate, că la moment (luna februarie) sezonul de încălzire se încheie și multe alte argumente numai să nu fie conform deciziei Comisiei”, spune Brega.

Fostul deputat susține că zilele acestea Guvernul a eliberat din rezerva de stat către Termoelectrica 16 500 tona de păcură. ”Posibil să fie acea păcură, numai că în cinci ani puterea ei calorică sa mai redus și totodată sau mai pierdut câteva zeci de tone in rezultatul depunerilor de sediment”.

Dacă nu e păcura din ajutorul României, atunci întrebați-l pe Eni (n.r Veaceslav Eni, directorul Termoelectrica) unde e rezerva de la Termoelectrica pe o lună, cum a raportat la acel moment?”, se întreabă Brega.

„Nu o să vă descriu toată lupta cu ei, mai ales când au anunțat, că s-au revărsat 200 tone păcură, însă la fața locului s-a constatat că intenționat au vărsat 2 căldări, pentru a mima pierderile. Ministerul Economiei e obligat să verifice de unde e păcură și să interzică comercializarea ei”, conchide fostul deputat.

#pacura #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.