Prognozele analistului pentru piețele de mărfuri la Bank of America, Francisco Blanch, arată că petrolul Brent va atinge 120 de dolari pe baril până la jumătatea anului viitor. Acest fapt se arată într-o notă de cercetare din 29 octombrie, precizează ECONOMICA.NET.

Motivul pentru prognoza BofA privind creșterea prețurilor este același care a determinat orice altă bancă să aibă o perspectivă de creștere a prețurilor mărfurilor – criza energetică globală, care a generat creșterea vertiginoasă a prețurilor țițeiului, cărbunelui, gazelor naturale și GNL, pe măsură ce diferența între prețurile cererii și ofertei scade. Acest lucru la rândul său, provoacă o substituire majoră a consumului de gaz cu cel de produse din petrol. Creșterea călătoriilor cu avionul contribuie de asemenea la avansul prețurilor.

Cu doar o lună în urmă, BofA prognoza că petrolul ar putea ajunge la 100 de dolari în următoarele șase luni și asta numai dacă ar fi urmat să avem o „iarnă foarte rece”. La acea vreme, acesta era de așteptat să fie cel mai important motor al piețelor globale de energie.

O lună mai târziu, însă BofA consideră că redresarea cererii globale de petrol va avea un ritm mai accelerat decât cel al ofertei în următorul an și jumătate, generând scăderea stocurilor și pregătind terenul pentru majorarea prețurilor petrolului.

Analizând recentele tulburări din sectorul energetic, BofA mai scrie că, în timp ce petrolul recuperează decalajele față de alți combustibili, avansul piețelor de produse petroliere a fost condus în mare parte de combustibilul pentru vapoare (bunker) și produse nafta începând cu ianuarie 2020 (Figura 4)

Având în vedere că pandemia de COVID-19 are un impact major asupra mobilității, produsele energetice rămase în urmă din punctul de vedere al prețului au fost: benzina, combustibilul pentru avioane și motorina, care de obicei erau liderii sezonului de vară și iarnă. Cu toate acestea, lucrurile au început să se schimbe în ultimele luni, cererea de benzină și produse distilate crescând (Figura 5) înainte de iarnă.

#bofa #petrol

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.