Miturile și stereotipurile care circulă în societatea noastră sunt principalul motiv care determină oamenii să nu se se adreseze la un specialist în sănătate mintală. Mai multe mituri au fost demontate, astăzi, în cadrul webinarului online „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile”, moderat de psihologul Sergiu Toma. Evenimentul s-a defășurat în contextul campaniei „Cum te simți azi?”, organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu suportul Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova și al Uniunii Europene.

Iată 5 mituri despre sănătatea mintală, demontate de către psihiatrul Jana Chihai și prezentatoarea TV Tatiana Placintă:

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt agresive

Realitate: Studiile arată că persoanele care suferă de afecțiuni mintale sunt de 2 ori mai puțin agresive decât cele care se consideră sănătoase. Iar persoanele cu boli mintale severe au șanse de peste 10 ori mai mari de a fi victime ale infracțiunilor violente decât populația generală. Astfel, nu există niciun motiv real pentru ca o persoană cu probeleme de sănătate mintală să fie considerată periculoasă.

Mit: Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală sunt leneșe

Realitate: Despresia sau anxietatea perturbă capacitatea oamenilor de a fi activi. Oboseala fizică este cel mai des determinată de oboseala psihică. O afecțiune mintală poate îngreuna chiar și realizarea celor mai simple lucruri, precum îngrijirea corporală, consumul alimentelor și mișcarea. Aceste semne nu indică faptul că o persoană este leneșă, ci că are nevoie de ajutorul unui specialist.

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt slabe

Realitate: În societatea noastră imaginea unei persoane puternice este cea a persoanei care nu vorbește despre problemele cu care se confruntă, care nu plânge și nu își arată vulnerabilitatea. Acest concept este greșit și denotă o slăbiciune, ce poate duce la agravarea afecțiunilor mintale. Puterea constă în a conștientiza că te afli într-o situație dificilă și că ai nevoie de ajutor. Persoanele cu afecțiuni de sănăte mintală care se adresează specialiștilor nu manifestă slăbiciune, ci inteligență emoțională.

Mit: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice femeilor

Realitate: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice atât femeilor, cât și bărbaților, în egală măsură. Faptul că unele femei sunt mai emotive și se exprimă mai ușor, nu înseamnă că suferă mai mult sau mai des decât bărbații. Adresarea la un specialist și vindecarea este la fel de importantă pentru toate persoanele, indiferent de gen sau statut.

Mit: Consilierea psihologică este costisitoare sau inaccesibilă

Realitate: În Republica Moldova sunt 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM), amplasate în toate regiunile țării. Acestea oferă diverse servicii – de la consilierea psihologică la consultația psihiatrului. Adresarea la un profesionist din cadrul acestor centre este gratuită, confidențială și în apropierea locului de trai. Pentru a găsi un specialist, accesează platforma unică, dedicată campaniei – www.cumtesimtiazi.md.

Campania a fost lansată de de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată în acest an la 10 octombrie, cu sloganul „Servicii de sănătate mintală pentru toți: să le transformăm în realitate”. Pentru mai multe informații despre campanie, urmăriți www.cumtesimtiazi.md și paginile de Facebook ale Ministerului Sănătății și Biroului OMS în Republica Moldova.

#sanatate mintala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.