Forţele armate ale Iranului au început duminică exerciţiile militare anuale, care implică forţe navale, aeriene şi terestre în Strâmtoarea Ormuz şi în Marea Oman din Golful Persic. Manevrele au loc după ce Teheranul a acuzat Statele Unite că au încercat să îi fure petrol prin deturnarea unei nave.

Manevrele iraniene nu reprezintă o ameninţare la adresa ţărilor din regiune, ci servesc doar la apărarea ţării împotriva unor eventuale atacuri, potrivit conducerii de la Teheran, transmite Digi24.ro.

„Exerciţiul urmăreşte să trimită un avertisment serios inamicilor şi celor care încearcă să afecteze interesele Iranului pe mare sau pe uscat”, a declarat amiralul Habibollah Sayyari, şeful misiunii, potrivit agenţiei locale de presă Tasnim, preluată de EFE şi DPA, scrie Agerpes.

De asemenea, ele reprezintă un mesaj pentru statele vecine că securitatea apelor de importanţă strategică din Golf poate fi garantată şi la nivel regional, şi fără ajutorul unor puteri străine. Occidentul şi statele arabe din Golf văd lucrurile diferit. Pentru ele, manevrele şi întregul program militar şi de rachete iranian reprezintă o ameninţare pentru regiunea Golfului, pe unde se transportă aproximativ 40% din ţiţeiul mondial.

Există, de asemenea, temeri că rachetele iraniene cu rază medie de acţiune, în special, cu rază de acţiune de până la 2.200 de kilometri, ar putea lovi orice parte a Israelului.

Manevrele militare, denumite Zolfaqar-1400 (Sabia), acoperă o zonă de un milion de kilometri pătraţi în sud-vestul Iranului, delimitată de Strâmtoarea Ormuz, Marea Oman şi nordul Oceanului Indian. La acestea participă trupe şi unităţi blindate în zonele de coastă, submarine, nave de război şi canoniere pe mare, precum şi drone, avioane de luptă şi elicoptere pentru supraveghere aeriană.

Demonstraţia de forţă are loc după ce miercuri Iranul a acuzat SUA că au deturnat un petrolier pe 24 octombrie în Marea Oman şi au încercat să „fure” încărcătura de ţiţei, dar au fost împiedicate de Gărzile Revoluţionare. Guvernul american a respins acuzaţiile iraniene ca fiind „false”, dar a subliniat că, la 24 octombrie, Marina americană a observat forţele iraniene abordând şi sechestrând în mod ilegal o navă comercială în apele internaţionale din Golful Oman, fără a interveni în acest incident.

Aceste acuzaţii au fost făcute cu câteva ore înainte ca Iranul şi Uniunea Europeană să anunţe că vor relua negocierile pentru salvarea acordului nuclear din 2015 la Viena, la 29 noiembrie, după cinci luni de discuţii blocate din cauza alegerilor prezidenţiale din Iran.

#golful piersic #Iran #militari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.