Curtea Constituțională (CCM) i-a cerut ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova, până la soluționarea sesizării care se află în rol la CCM.

Argumentul Înaltei Curți a fost faptul că, sesizarea depusă la CCM urmează să fie în curând examinată, după ce va primi de la Comisia de la Veneția opinia referitor la ratificarea Convenției, pe care a solicitat-o ca bază a declarării sau nu constituțională ratificarea Convenției de la Istanbul.

„Ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene i-a solicitat Curții să ofere o opinie privind ratificarea Convenției de la Istanbul, în contextul existenței unei sesizări pe rolul ei. Curtea Constituțională i-a comunicat acestuia că, în perioada următoare, Comisia de la Veneția va emite o opinie privind Convenția de la Istanbul și ratificarea ei de către statul Republica Moldova. Mai mult, dată fiind existența sesizării menționate pe rolul Curții și având în vedere principiul loialității constituționale, Curtea i-a cerut Ministrului să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției până la soluționarea sesizării”, se arată într-o notă informativă a CCM.

Amintim că, la 14 octombrie curent, deputații au ratificat în lectură finală Convenția de la Istanbul. Documentul a fost votat doar de majoritatea parlamentară, opoziția abținându-se.

La 19 octombrie curent, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au atacat la Curtea Constituțională legea votată de către deputații PAS, pe motiv că „încalcă prevederile Legii Suprem a Republicii Moldova și atentează la valorile creștine și tradiționale ale țării noastre”.

Ulterior, la începutul lunii noiembrie, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a trimis o solicitare către Comisia de la Veneția pentru a-și exprima opinia față de pretinsa neconstituționalitate a Legii privind ratificarea de către țara noastră a Convenției de Consiliului Europei, numită și Convenția de la Istanbul, lege, contestată de socialiști la CCM.

Convenția de la Istanbul include 81 de articole cu prevederi prin care statele semnatare asigură prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejarea victimelor, urmărirea penală a infractorilor și adoptarea politicilor integrate.

#CCM #Convenția de la Istanbul #Nicu Popescu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.