Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene, angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews. Cea de-a „13-a lună” este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”. Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită, scrie bani.md.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate. Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”. Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

#a 13-a luna #bonusuri #Europa

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.