Ce conțin noile baterii?

Bateria are o densitate energetică mai mare cu 17%, decât modelul precedent. Ea este net îmbunătățită, pudra de siliciu conținută duce la creșterea semnificativă a eficienței sale. În plus, dacă până acum se folosea grafit la anodul bateriilor litiu-ion, acum, acesta este înlocuit cu siliciu. Materialul este mai ieftin și permite stocarea a mai multor atomi ionizați. Pe lângă asta, spațiul alocat este mult mai mic.

Compania care a dezvoltat bateria se numește Sila. Ea a fost fondată, acum un deceniu, în California și are, în prezent, 250 de angajați. Ea a aparținut unui fost angajat de la Tesla. În 2011 s-a crezut că bateria va fi gata în cinci ani, dar le-a luat 10 ani ca să o termine. Pentru acest lucru Sila a primit o finanțare de 925 milioane de dolari.

Sunt și alte companii care lucrează intens la noi tehnologii care să îmbunătățească bateriile. Enovix, QuantumScape, Solid Power și Sila sunt câteva dintre ele. Procesoarele tot mai puternice și ecranele tot mai luminoase duc la o autonomie scăzută a bateriei. De aceea, performanțele gadgeturilor cer baterii mai eficiente.

Noua baterie cu pudră de siliciu vrea să vină în întâmpinarea cerințelor, care sunt tot mai mari. Compania Sila are parteneriate și cu constructori auto. Ea își propune, ca bateriile sale să ajungă și pe mașini din 2025. Acest lucru ar duce la reducerea costurilor de producție.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.