În regiunile Ungheni și Cahul este în proces de consultare și ajustare Mecanismul local de referire pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a acestor femei și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Scopul acestuia este stabilirea și clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților publice vizate și a partenerilor în procesul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, din perspectiva abilitării economice. Co-crearea Mecanismului local de referire a fost discutată în cadrul Ședinței Grupurilor Locale de Experți, care s-a desfășurat pe 4 iulie, în format online.

„Un studiu recent, realizat de Asociația Obștească „Făclia”, cu privire la integrarea socio-economică a femeilor din Ungheni și Cahul, denotă că rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani din aceste regiuni depășește rata șomajului în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Cunoaștem că femeile care trăiesc în sărăcie, care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Tocmai de aceea a fost necesară elaborarea Mecanismului local de referire – pentru împuternicirea femeilor în vederea integrării lor profesionale, această modalitate fiind una dintre principalele condiții pentru reducerea violenței și nivelarea discriminării de gen în familie și societate în general”, a menționat Angela Ciocîrlan, managera proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

Mecanismul de referire prevede revizuirea competențelor și atribuțiilor tuturor actorilor implicați, precum și a serviciilor existente de abilitare socio-economică a femeilor, pentru stabilirea posibilelor intervenții și etape ulterioare. În procesul de co-creare și implementare a Mecanismului sunt implicați și consultați următorii actori-cheie: femeile victime ale violenței în familie din raioanele Ungheni și Cahul; echipa Asociației Obștești pentru Copii și Tineret „Făclia”; reprezentanți ai APL din raioanele Cahul și Ungheni; reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă Ungheni și Cahul; reprezentanți ai structurilor teritoriale de asistență socială Ungheni și Cahul; reprezentanți ai organizațiilor necomerciale; femei antreprenoare din raioanele Ungheni și Cahul; partenerii de dezvoltare etc.

„Pentru elaborarea Mecanismului de referire a fost efectuat un amplu proces de consultare a tuturor actorilor vizați, dar în mod special a beneficiarelor procesului de abilitare economică. Au fost identificate mai multe necesități ale femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, printre care: recuperarea emoțională, informarea despre serviciile existente de abilitare economică, educația financiară și juridică, obținerea de noi competențe și dezvoltare profesională, suport în lansarea unor activități generatoare de venituri, ghidare în carieră, informarea despre diverse programe de suport lansate de instituțiile publice. Ne propunem ca prin intermediul Mecanismului local de referire și prin cooperare multisectorială să satisfacem toate aceste aspecte absolut necesare pentru abilitare socio-economică a femeilor”, a spus Lilia Palii, expertă națională în domeniul economic.

Mecanismul local de referire, pus în discuție la Ședința Grupurilor de Experți din Ungheni și Cahul, este structurat în conformitate cu următoarele etapele și acțiuni de intervenție:

Etapa I – Informarea, identificarea și admitere a femeilor victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie

Etapa II – Integrarea socială (consiliere psihologică individuală, coaching, dezvoltare personală, referire către alte servicii comunitare) pentru depășirea situației de criză, inclusiv în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai.

Etapa III – Integrare economică (orientare și formare profesională, educație antreprenorială, mediere în procesul de angajare în câmpul muncii, referire către alte servicii comunitare, monitorizarea integrării sociale și profesionale pe parcursul și după finalizarea etapei de asistență).

Instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie

Documentul care este în dezvoltare și ajustare, include o serie de măsuri și recomandări pentru abilitarea economică a beneficiarelor. Astfel, potrivit acestuia, una dintre recomandări este instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, unde beneficiarele vor avea parte de:

Ghidare primară și referire către oportunitățile existente de formare profesională și abilitare economică;
Consiliere personală și profesională;
Ghidare în carieră;
Referire la instituții educaționale, programe de formare profesională etc., prestatori de instruire, prestatori de servicii sociale;
Suport în reabilitare și reintegrare socială;
Dezvoltare personală;
Proiecte de suport conexe abilitării economice inclusiv sprijin material prin alocarea pachetelor de criză (după caz).

Implementarea Mecanismului va contribui la asigurarea independenței financiare a beneficiarelor și abilitarea supraviețuitoarelor violenței domestice, prin furnizarea de servicii bazate pe ghidarea primară și conectarea la oportunități educaționale și de angajare.

Mecanismul local de referire bazat pe parteneriate locale pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare a violenței în familie este elaborat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, realizat în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova.

#femei #UN Women Moldova #UNICEF #violenta in familie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china