Prim-ministra Republicii Moldova Natalia Gavrilița a anunțat în dimineața zilei de vineri, 22 octombrie, despre instituirea Stării de Urgență la nivel național în contextul crizei gazelor naturale cu care se confruntă țara noastră. Astfel, șefa cabinetului de miniștri a anunțat că va merge în plenul Parlamentului Republicii Moldova unde va cere votul deputaților.

„Instrumentele disponibile la moment nu sunt suficiente pentru a depăși situația. Spre exemplu, trebuie să alocăm bani pentru „Energocom” din buget ca să fie aplicabilă imediat, fără procedura de o lună necesară conform legii”, a explicat Natalia Gavrilița într-un briefing de presă.

Potrivit Legii Nr. 212 din 24-06-2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.

Totuși, în cadrul ședinței de Guvern, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că actuala stare de urgență diferă de cea care a fost aplicată anterior în contextul pandemic. Astfel, în Hotărârea Parlamentului, privind declararea stării de urgență, autoritățile vor stipula că este vorba strict despre gestionarea crizei provocate de lipsa gazului natural.

La momentul actual nu este clar dacă alegerile locale de la Bălți, dar și alte localități, vor fi anulate.

#alegeri locale Bălți #criza gazelor naturale #stare de urgenta

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.