Dosarele a 5 candidați non-judecători, înaintați de Parlament pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au fost recepționate de Comisia Pre-vetting. Aceștia urmează să fie evaluați.

Așadar, Comisia va verifica integritatea financiară și etică a avocaților Vitalie Ciuchitu și Ion Rus, a șefului departamentului Drept privat de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) Sergiu Băieșu, a membrei Consiliului de Integritate Tatiana Tabuncic și a fostului președinte al Curții de Apel Chișinău Anatolie Minciună.

Despre ultimul presa relata anterior că ar deține mai multe terenuri și imobile, iar feciorul său ar avea deschise cel puțin două companii. În anul 2023, ANI a atestat încălcarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale și a dispus procedura de control a lui Minciună. Magistratul activizează în sistemul judiciar din 1991, iar într-o investigație publicată în 2015 presa scria că ex-președintele Vladimir Voronin i-a respins promovarea la Curtea de Apel, invocând că „în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespund veniturilor declarate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Comisia va analiza și va stabili dacă candidații au avut un comportament compatibil cu etica profesională pe parcursul activității, dacă au admis conflicte de interese, dacă au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor”, se arată în comunicatul emis de Comisia Pre-vetting.

Printre dosarele candidaților care au fost depuse la concurs în cadrul Parlamentului, dar nu au fost recepționate, se numără trei persoane care au trecut anterior prin procesul de verificare al Comisiei Pre-Vetting și au promovat evaluarea. Este vorba despre Aliona Corcenco – fostă judecătoare la Curtea de Apel Bălți; Veaceslav Guțan – fost conferențiar universitar la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” și Leonid Chirtoacă – avocat. Aceștia nu vor fi evaluați repetat.

#candidati #CSM #evaluare #non-judecatori #pre-vetting

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.