Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) anunță concurs public pentru ocuparea funcției de membru al CCRM. Anunțul a fost făcut luni, 16 octombrie 2023, într-un comunicat de presă. Potrivit anunțului, viitorul membru al CCRM „va patrona activitatea Direcțiilor de audit VII, VIII și IX din cadrul Direcției generale de audit I: Bugetul de stat și APC”.

Cei care intenționează să-și depună dosarul la concurs, trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova; să aibă studii superioare universitare în domeniul economic, financiar sau juridic şi o experiență profesională în domeniile menționate de cel puțin 10 ani, dintre care 5 ani de experiență managerială și să cunoască limba de stat.

„Candidatul la funcția de membru al CCRM nu poate fi persoana care: a atins vârsta standard de pensionare; este privată, prin hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate; are antecedente penale, inclusiv stinse, ori a fost absolvită de răspundere sau de pedeapsa penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de grațiere; are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute de art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale; are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate”, anunță CCRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concursul se va desfășura în două etape: Depunerea dosarelor de înscriere la concurs și examinarea acestora și interviul public al candidaților admiși la concurs.

„Candidatul la funcția de membru al CCRM urmează să depună la Comisie un dosar care include următoarele documente: cererea de participare la concurs;

dovada cetățeniei Republicii Moldova (copia de pe buletinul de identitate);

Curriculum vitae;

copiile de pe diplomele de studii și de pe certificatele de absolvire a cursurilor de perfecționare profesională şi/sau de specializare şi, opțional, alte acte de studii;

dovada vechimii în muncă în domeniul economic, financiar sau juridic de cel puțin 10 ani, dintre care 5 ani de experiență managerială în domeniile menționate (copia carnetului de muncă, certificate confirmative sau alte acte);

cazierul judiciar (sau declarație pe proprie răspundere);

scrisoarea de motivație (cel mult 2 pagini), scrisă în limba de stat, în care urmează să explice de ce este interesat să participe la concurs;

declarația pe proprie răspundere că, în cazul în care va fi numit (numită) în funcția de membru al CCRM, în termen de 30 de zile va abandona, pe durata mandatului, funcțiile incompatibile cu funcția dată; declarația pe proprie răspundere a lipsei sau existenței conflictului de interese”.

Dosarele de înscriere la concurs se vor depune până la data 06 noiembrie 2023 inclusiv, la sediul Curții de Conturi a Republicii Moldova, pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.69, et. 2, bir. 215 sau pe adresa de e-mail – l_ivasco@ccrm.md.

Primirea dosarelor va avea loc între orele 08.30 – 16.00, in data de 06.11.2023 până la orele – 17.00.

#CCRM #concurs public #membru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.