Parlamentul Republicii Moldova anunță că a fost creată Rețeaua „Uniți pentru Moldova”, care are scopul să sprijine Republica Moldova și aspirațiile sale europene.

Rețeaua va fi gestionată de un Comitet de directori, format din trei deputați din Parlamentul European, trei deputați din Parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene și trei deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Este vorba despre: Andrius Kubilius (EPP), Siegfried Mureșan (EPP), Petras Austreviciuc (ALDE), Johannes Schraps (SPD – Germania), Valentina Martinez Ferro (PP – Spania), Gustaf Gothberg (Moderata – Suedia), Mihail Popșoi (PAS), Doina Gherman (PAS) și Ina Coșeru (PAS).

”Ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova au demonstrat dorința puternică a societății de a se alinia cu occidentul, lucru care a fost recunoscut în mod corespunzător de Comisia Europeană, atunci când, în iunie 2022, a acordat Moldovei statutul de țară candidat la Uniunea Europeană. Acum este momentul crucial ca Europa să demonstreze reciprocitate față de societatea moldovenească și o poziție fermă față de acțiunile agresive ale Rusiei. Dacă acționăm rapid, sprijinul politic pentru calea europeană a Republicii Moldova ar putea fi suficient pentru a o proteja de încercările Rusiei de a prelua mai mult control în regiune” se menționează în Declarația de constituire a rețelei de suport pentru Republica Moldova.

”Uniți pentru Moldova” are misiunea de a facilita coordonarea și susținerea pe următoarele subiecte prioritare pentru țara noastră, cum ar fi: procesul de integrare în UE – începutul negocierilor, integrarea graduală a Moldovei pe piața unică a UE; contracararea dezinformării rusești și a altor amenințări hibride; consolidarea securității regionale și securității energetice a Moldovei; combaterea corupției și consolidarea statului de drept; sprijin financiar și asistență; reevaluarea și revitalizarea eforturilor de găsire a unei soluții politice privind Transnistria, cu ajutorul Uniunii Europene și a Vestului.

”Mulțumesc încă o dată Parlamentului European pentru că susține constant Republica Moldova. Sunt sigur că această platformă ne va ajuta să menținem Moldova pe agenda cancelariilor europene și să promovăm succesele țării noastre” a spus vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi în cadrul ședinței de creare a rețelei ”Uniți pentru Moldova”.

Menționăm că Rețeaua ”Uniți pentru Moldova” se va întruni fizic, dar și online și va include politicieni, experți, lideri de opinie din toată Europa. Pe data de 23 mai 2023 va avea loc prima ședință în format online.

#Moldova #retea #scop #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.