Parlamentul Republicii Moldova anunță că a fost creată Rețeaua „Uniți pentru Moldova”, care are scopul să sprijine Republica Moldova și aspirațiile sale europene.

Rețeaua va fi gestionată de un Comitet de directori, format din trei deputați din Parlamentul European, trei deputați din Parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene și trei deputați din Parlamentul Republicii Moldova. Este vorba despre: Andrius Kubilius (EPP), Siegfried Mureșan (EPP), Petras Austreviciuc (ALDE), Johannes Schraps (SPD – Germania), Valentina Martinez Ferro (PP – Spania), Gustaf Gothberg (Moderata – Suedia), Mihail Popșoi (PAS), Doina Gherman (PAS) și Ina Coșeru (PAS).

”Ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova au demonstrat dorința puternică a societății de a se alinia cu occidentul, lucru care a fost recunoscut în mod corespunzător de Comisia Europeană, atunci când, în iunie 2022, a acordat Moldovei statutul de țară candidat la Uniunea Europeană. Acum este momentul crucial ca Europa să demonstreze reciprocitate față de societatea moldovenească și o poziție fermă față de acțiunile agresive ale Rusiei. Dacă acționăm rapid, sprijinul politic pentru calea europeană a Republicii Moldova ar putea fi suficient pentru a o proteja de încercările Rusiei de a prelua mai mult control în regiune” se menționează în Declarația de constituire a rețelei de suport pentru Republica Moldova.

”Uniți pentru Moldova” are misiunea de a facilita coordonarea și susținerea pe următoarele subiecte prioritare pentru țara noastră, cum ar fi: procesul de integrare în UE – începutul negocierilor, integrarea graduală a Moldovei pe piața unică a UE; contracararea dezinformării rusești și a altor amenințări hibride; consolidarea securității regionale și securității energetice a Moldovei; combaterea corupției și consolidarea statului de drept; sprijin financiar și asistență; reevaluarea și revitalizarea eforturilor de găsire a unei soluții politice privind Transnistria, cu ajutorul Uniunii Europene și a Vestului.

”Mulțumesc încă o dată Parlamentului European pentru că susține constant Republica Moldova. Sunt sigur că această platformă ne va ajuta să menținem Moldova pe agenda cancelariilor europene și să promovăm succesele țării noastre” a spus vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi în cadrul ședinței de creare a rețelei ”Uniți pentru Moldova”.

Menționăm că Rețeaua ”Uniți pentru Moldova” se va întruni fizic, dar și online și va include politicieni, experți, lideri de opinie din toată Europa. Pe data de 23 mai 2023 va avea loc prima ședință în format online.

#Moldova #retea #scop #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.