Arheologii au descoperit un tunel săpat în stâncă sub templul antic egiptean Taposiris Magna, care ar putea duce la mormântul Cleopatrei, ultima conducătoare a Egiptului Ptolemeic între anii 51-30 î.Hr.

Tunelul are o lungime de 1.300 de metri și o adâncime de 13 metri, potrivit Ancient Origins.

Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților a anunțat descoperirea, descriind tunelul ca fiind „o minune” similară în multe privințe tunelului Eupalinos de pe insula grecească Samos.

Tunelul a fost descoperit de arheologul Kathleen Martinez de la Universitatea din Santo Domingo, care a fost implicată de mult timp în cercetări despre Cleopatra, scrie jurnalul.ro.

Martinez a plecat pentru prima dată în Egipt în căutarea mormântului Cleopatrei în urmă cu aproximativ 20 de ani, convinsă că Taposiris Magna e locul perfect. După sute de e-mail-uri ignorate, Martinez a reușit să obțină o întâlnire la Cairo cu celebrul arheolog Zahi Hawass, pe atunci ministrul egiptean al Antichităților, supranumit „Indiana Jones al faraonilor”. Și l-a convins să îi dea 2 luni pentru a efectua săpături în sit.

Lucrările sunt în desfășurare din 2004, dar noua descoperire este cea mai convingătoare dovadă că Martinez este pe drumul cel bun.

„Este locul perfect pentru mormântul Cleopatrei”, a declarat Martinez pentru „Heritage Key”: „Dacă există o șansă de 1% ca ultima regină a Egiptului să fie îngropată acolo, este de datoria mea să o caut. Dacă vom descoperi mormântul, va fi cea mai importantă descoperire a secolului XXI. Dacă nu vom descoperi mormântul, vom fi făcut totuși mari descoperiri aici, în interiorul și în afara templului”.

Până în prezent, săpăturile au scos la iveală un cimitir cu mumii în fața templului, susținând teoria lui Martinez că în zonă a fost construit un mormânt regal.

Pe lângă tunel, cea mai recentă descoperire include două statui de alabastru din perioada Ptolemeică, dintre care una pare a fi un sfinx, precum și vase și recipiente ceramice.

Cleopatra a murit prin sinucidere după ce soțul ei, generalul roman Marc Antoniu, s-a sinucis și el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cleopatra #descoperire #Egipt

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.