Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmează să aibă loc pe 22 martie 2026. Data scrutinului a fost stabilită de deputații de la Comrat în ședința de astăzi a Adunării Populare. Însă, Găgăuzia încă nu are un organ electoral, care urmează să desfășoare alegerile, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Curtea de Apel continuă să examineze legalitatea creării unui organ electoral temporar în Găgăuzia, după dizolvarea Comisiei electorale permanente în 2023. Acest fapt fusese, de asemenea, considerat ilegal de către Curtea de Apel, însă nu există încă o decizie finală a Curții Supreme de Justiție în acest sens. Decizia CSJ urma să fie pronunțată miercuri, dar subiectul a fost amânat pentru astăzi. În momentul ședinței Adunării Populare a Găgăuziei, decizia nu fusese încă emisă.

Deputații au analizat mai multe date pentru desfășurarea alegerilor, luând în considerare sărbătorile, Postul Mare și respectarea termenelor procedurale. În cele din urmă, a fost stabilită data de 22 martie, mizându-se pe finalizarea formării Comisiei electorale până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Se preconizează ca în ianuarie să fie desfășurate activitățile organizatorice, urmate de lansarea procedurii de colectare a semnăturilor și înregistrare a candidaților, în conformitate cu legea. Astfel, toate procedurile trebuie finalizate cu cel puțin 90 de zile înainte de alegeri.

În 2023, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a înaintat o inițiativă cu privire la dizolvarea Comisiei electorale permanente a Găgăuziei, invocând necesitatea economisirii resurselor. Iar cu ceva timp înainte de ședința de astăzi – pe 14 noiembrie – Constantinov și-a anunțat demisia, invocând motive de sănătate.

O parte dintre deputați a cerut în mod repetat anularea deciziei din 2023 prin care Comisia electorală a fost dizolvată și a susținut restabilirea acesteia pentru organizarea alegerilor, invocând faptul că dizolvarea Comisiei fusese deja considerată ilegală de Curtea de Apel. Problema este însă că, însăși Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat decizia Curții de Apel, ajungând astfel într-o situație dificilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.