Un tânăr în vârstă de 29 de ani a condamnat la ani grei de închisoare, pentru două episoade de tâlhărie săvârșite în municipiul Bălți, anunță Procuratura Generală. Sentința a fost pronunțată în data de 20 februarie 2023, de magistrații Judecătoriei Bălți, sediul Central.

„Potrivit sentinței, un tânăr în vârstă de 29 de ani, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea a două episoade de tâlhărie, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu suspendarea parțială a executării pedepsei pe o perioadă de probă de 3 ani și 3 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis”, se arată în comunicat.

Conform învinuirii înaintate de către procurori, inculpatul, pe parcursul perioadei de timp noiembrie 2022 – ianuarie 2023 a planificat și a comis infracţiuni de tâlhărie în mun.Bălți, în următoarele circumstanțe:

„La data de 28.11.2022, inculpatul, cu o mască pe față, a intrat în incinta unei organizații de creditare nebancare, unde, s-a apropiat de casieră, punându-i la gât un obiect asemănător unui cuțit, cauzându-i dureri fizice și amenințând-o concomitent cu aplicarea violenței, i-a ordonat femeii transmiterea tuturor banilor din aparatul de casă, iar după ce a primit suma de 17 249, 27 lei, a părăsit locul comiterii infracțiunii. Același inculpat, la data de 17.01.2023, a pătruns în aceeași organizație și acționând după aceeași schemă criminală, amenințând o altă casieră, a sustras 22 500 lei. Inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția”, anunță PG.

Instanța a mai dispus menținerea măsurii preventive sub formă de arest preventiv, până la intrarea sentinței de condamnare în vigoare.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Bălți.

#puscarie #talharie #tanar

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.