Pamela Salem, cunoscută pentru rolul secretarei lui James Bond, Miss Moneypenny, din filmul lui Sean Connery „Never Say Never Again”, a murit la vârsta de 80 de ani.

Actriţa britanică, care a avut un rol şi în filmul poliţist „The Great Train Robbery” din 1978, alături de Connery, a murit miercuri, 21 februarie 2024, potrivit Big Finish Productions.

Născută în 1944 în India, a urmat cursurile Universităţii Heidelberg din Germania şi ale Royal Central School of Speech and Drama din Londra, înainte de a începe în teatrul de repertoriu din Chesterfield şi York. Ea a apărut, de asemenea, în serialul american de dramă The West Wing, unde a jucat rolul prim-ministrului britanic, şi în serialul medical „ER”.

Salem a fost cunoscută şi pentru rolurile sale din filmele ştiinţifico-fantastice „Blake’s 7”, „The Tripods” şi „Into the Labyrinth”. Şi-a reluat rolul personajului din „Doctor Who”, Prof. Rachel Jensen, văzut în episoadele din 1988, „Remembrance of the Daleks”, cu cel de-al şaptelea Doctor al lui Sylvester McCoy, şi în seria audio dramatică spin-off „Counter-Measures”. Salem s-a mutat la Los Angeles în anii 1990, apoi la Miami. În 2020, ea a revenit într-o reluare a serialului „Doctor Who” – „The Robots of Death” – unde a jucat iniţial rolul lui Toos alături de cel de-al patrulea Doctor al lui Tom Baker – într-o serie audio dramatică, „The Robots”.

Actriţa Karen Gledhill, care a jucat împreună cu Allison Williams în „Counter-Measures”, a declarat: „Am fost o femeie de teatru: „Pamela a fost cel mai amabil şi generos actor cu care am lucrat vreodată”.

„În anii ’80, în Remembrance of the Daleks, prima mea slujbă adevărată la televiziune, m-a luat sub aripa ei şi m-a condus printr-o experienţă minunată, dar uşor descurajantă. Ne-am împrietenit şi, ori de câte ori ne întâlneam, eram întotdeauna atât de încântate să ne vedem”. Ea a mai spus că „împărtăşeau o dragoste reciprocă pentru câini – ea adora prietenii canini pe care îi salva şi de care avea grijă de multe ori””. „A fost atât de iubită, atât de respectată şi ne va lipsi foarte mult”, a adăugat Gledhill.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#a murit #actrita #film #James Bond #Pamela Salem

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare