Curs valutar
  • EUR
    20.0749
    0.0239%
  • USD
    17.9400
    -0.1193%
  • RUB
    0.2177
    -0.8268%
  • RON
    3.7574
    -0.0027%
  • UAH
    0.3940
    -0.6091%

Toate știrile

10 noiembrie 2026

A murit cea mai longevivă femeie senator din istoria SUA

29 Sept. 2023, 18:32
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
29 Sept. 2023, 18:32 // Actualitate //  Elena Putregai

Senatoarea americană Dianne Feinstein, una dintre cele mai longevive politiciene din Statele Unite, a murit vineri, 29 septembrie curent, la vârsta de 90 ani.

Feinstein a avut una dintre cele mai lungi cariere în politica americană, deținând funcția de senator pentru statul California din 1992.

Democrata în vârstă de 90 de ani a murit în funcție, iar succesorul ei temporar, până la alegeri, va fi numit de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom.

Ea a rămas cunoscută pentru prima reformă serioasă în domeniul armelor de foc în Statele Unite și pentru documentarea cazurilor de tortură ale suspecților de terorism la CIA. Feinstein a fost, de asemenea, prima femeie care a devenit președintă a influentei comisii de informații din Senatul SUA.

De-a lungul carierei ei de aproape 31 de ani în Senatul SUA, Feinstein a rămas cunoscută ca o democrată moderată, adoptând uneori și poziții ceva mai liberale, dar criticată îndelungat de facțiunea de stânga din interioriul partidului. Ea a ajuns în Senatul SUA după ce a câștigat alegeri anticipate în 1992 și a fost realeasă, apoi, de încă cinci ori, inclusiv în 2018, devenind, astfel, cea mai longevivă femeie senatoare din istorie.

Anterior, a fost primăriță a orașului San Francisco între 1978 și 1988, după ce predecesorul ei a fost asasinat. Momentul asasinatului a marcat-o atât de mult încât și-a dedicat cariera reformei în domeniul armelor de foc pentru a opri „uciderea nevinovaților”.

Realitatea Live

10 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
10 Nov. 2026, 17:06 // Slider //  Vlada Ciorici

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!