Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) recomandă vaccinarea cu al doilea booster anti-COVID. Categoriile vizate sunt persoanele cu vârsta curpinsă între 60 și 79 de ani, precum și persoanele care suferă de afecțiuni, care ridică riscul de boală în formă severă, transmite EMA într-un comunicat de presă.

Deoarece Europa a fost cuprinsă de un nou val de COVID , cu rate în creștere ale internărilor în spitale și în unitățile de terapie intensivă, EMA anunță că este esențial ca autoritățile de sănătate publică să ia în considerare pentru al doilea rapel persoanele între 60 și 79 de ani, precum și persoanele vulnerabile de orice vârstă.

A patra doză va putea fi administrată la cel puțin patru luni după cea precedentă, având prioritate persoanele care au primit un rapel anterior cu peste șase luni în urmă.

„Facem apel la statele membre să lanseze imediat al doilea rapel pentru toți cei peste 60 de ani, precum și pentru toate persoanele vulnerabile și îndemn pe toți cei eligibili să să se vaccineze. Acesta este modul în care ne protejăm pe noi înșine, pe cei dragi și populațiile noastre vulnerabile. Nu există timp de pierdut”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vaccinurile autorizate în prezent continuă să fie foarte eficiente în reducerea spitalizărilor COVID-19, a bolilor severe și a deceselor în contextul variantelor emergente de SARS-CoV-2, a precizat EMA.

„În prezent, observăm o creștere a ratei de notificare a cazurilor de COVID-19 și o tendință de creștere a internărilor și a ocupării în spitale și în ATI în mai multe țări, determinate în principal de varianta BA 5 a Omicron. Acest lucru semnalează începutul unui nou val de COVID-19, răspândit în întreaga Uniune Europeană. Trebuie să le reamintim oamenilor importanța vaccinării de la primul vaccin până la al doilea rapel. Trebuie să începem astăzi!”, a spus Andrea Ammon, directorul ECDC.

În aprilie 2022, ambele agenții au recomandat ca persoanele cu vârsta peste 80 de ani să fie luate în considerare pentru un al doilea rapel.

Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Sănătății, în Republica Moldova au fost înregistrate circa 1014 cazuri noi de COVID-19.

#a patra doză de vaccin #Covid #imunizare anti covid #vaccin anti covid

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.