A pierdut lupta cu viața! Un căpitan din cadrul IGC a decedat în urma unui accident rutier

Căpitanul Vasile Stegaru, un carabinier de 34 de ani, a decedat astăzi, 24 iunie, la spital, fiind internat în stare extrem de gravă, în urma unui accident care s-a produs la 7 iunie, în municipiul Chișinău, în timp ce se deplasa spre locul de muncă.

Anunțul decesului a fost făcut de Inspectoratul General de Carabinieri al MAI. Într-o postare instituția își exprimă condoleanțele în legătură cu trecerea în neființă a colegului.

„Inspectoratul General de Carabinieri își exprimă profundul regret la trecerea în neființă a colegului de armă. A fost un profesionist desăvârșit, un militar responsabil, exigent, corect și devotat instituției. Întregul colectiv al Inspectoratului transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate și exprimăm regretul pentru pierderea camaradului nostru. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, se menționează în mesajul IGC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Carabinierul a pierdut lupta pentru viață în Secția de Terapie Intensivă a Institutului de Medicină Urgentă. Vasile Stegaru a ajuns la spital în stare gravă și s-a aflat în comă, după ce acum mai bine de 2 săptămâni, în timp ce se deplasa la serviciu cu trotinetă, ar fi pierdut controlul ghidonului și a căzut lovindu-se puternic la cap, scrie Deschide.md

Precizăm că ieri, o angajată o angajată MAI, din cadrul BPDS „Fulger”, aflată în concediu de maternitate, a murit în Germania, după ce trotineta cu care se deplasa a fost tamponată de un camion.

Stagiară: Dolghii Ana-Maria

#capitan #IGC #accident rutier #spital #deces

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB), transmite bani.md.

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.