Președinta Maia Sandu cere Centrului Național Anticorupție (CNA) să stabilească dacă plățile suplimentare acordate angajaților Moldatsa de către directorul instituției, Dumitru Vangheli, au fost făcute cu respectarea legii. Șefa statului susține că nu este vorba despre un caz izolat, ci despre plăți acordate „câtorva sute de oameni”.

„CNA trebuie să stabilească dacă directorul a putut legal să ofere plăți, să semneze aceste contracte la stânga și la dreapta și să ofere plăți”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, angajații au primit plăți suplimentare în baza unor contracte, iar responsabilitatea CNA este să verifice legalitatea acestora.

„Nu este vorba că a venit cineva, a furat niște bani. Până la urmă, a existat un contract. În contractul acela s-a scris că tu prestezi munca și eu te plătesc”, a explicat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că plățile suplimentare nu ar fi fost acordate unei singure persoane, ci unui număr mare de angajați.

„Aceste persoane au primit plăți suplimentare exagerate. […] Aceste plăți suplimentare au fost date pentru câteva sute de oameni, deci nu a fost un singur caz”, a spus Sandu.

Președinta a mai afirmat că directorul Moldatsa ar fi fost „foarte generos cu toți angajații”, inclusiv cu el însuși, și a subliniat că instituțiile statului trebuie să verifice situația fără excepții.

„Toată lumea trebuie să respecte legea și pentru toți legea este una și aceeași”, a declarat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazul Moldatsa #CNA #Maia Sandu

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.