Pandemia a răpit mii de vieți, iar mulți pacienți puteau fi salvați dacă erau suficiente medicamente, dacă se adresau la timp la medic sau dacă erau internați la momentul potrivit. Este și cazul Elenei Bălan, care s-a stins din viață după ce a petrecut cinci zile acasă cu febră, apoi a fost internată și transferată în reanimare, potrivit unei investigații Rise Moldova. După moartea ei, rudele au obținute extrasele medicale și au aflat că tratamentul aplicat era greșit.

Pneumonia și febra Elenei din prima zi de internare erau semne că a început furtuna citocinică. Celulele imune declanșate într-un număr mai mare pentru a lupta cu virusul atacau propriile organe, iar starea Elenei s-a agravat brusc. Mai mult, medicii au scris în fișa medicală că nu aveau teste corespunzătoare, care să măsoare nivelul de coagulare a sângelui.

Medicul Viorica Țugulschi, care s-a ocupat de la începutul pandemiei de tratamentul bolnavilor de COVID-19, a examinat documentele pe care familia le-a prezentat jurnaliștilor de la Rise și a ajuns la concluzia că doctorii din Edineț au încălcat protocoale, nu au administrat medicamentele necesare și nu au făcut examinările de rigoare, inclusiv cardiograme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a manifestat primele simptome la început de octombrie, pe 8 octombrie rudele au făcut rost de Remdesivir și Tocilizumab. Țugulschi, însă, spune că potrivit protocoalele aceste medicamente dăunează dacă sunt administrate la mai mult de o săptămână de boală.

În ultima ei zi din viață, femeia a fost vizitată de fiică. Ea a hrănit-o și a îngrijit-o. Mai târziu, Elena avea să își sune rudele și să le spună „Eu îs gata”. A urmat intubarea, iar dimineața femeia a suferit stop cardiac.

Familia acuză malpraxis și a depus cerere la Poliție, însă dosarul a rămas „în aer”. Rudele sunt gata să caute dreptatea în instanță, cât autoritățile din domeniul sănătății dau din umeri.

Problema, însă, nu este doar a apropiaților Elenei. Spitalul din Edineț a fost vizat de controale după informații despre faptul că pacienții trebuie să cumpere medicamentele lipsă. În cazul Elenei, Centrul Național de Asigurări în Medicină a stabilit că spitalul trebuie să îi returneze familiei 10.000 de lei cheltuiți pe medicamente. CNAM a examinat cazul și a stabilit că la instituția medicală au fost 24 de cazuri când diagnosticul principal a fost incorect. De exemplu, în loc de alte pneumonii virale, a fost stabilită insuficiență respiratorie acută, fapt care înseamnă că tratamentul de 375.000 de lei a costat cu aproximativ 128.000 mai puțin.

Deși situații similare au avut loc frecvent, puțini dintre pacienți s-au adresat la CNAM pentru restituirea banilor. În doi ani de pandemie au fost înregistrate 17 petiții, iar sumele cheltuite, cumulat, constituie circa 40.000 de lei. Între timp, mai multe spitale raionale au lipsă de echipamente și medicamente, fiind nevoite să împrumute unul de la altul., iar sistemele informaționale sunt precare și nu permit verificări eficiente.

#anti-COVID-19 #CNAM #COVID-19 #lipsa medicamentelor #pandemie #spital

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.