Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus, informează IPN. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede.

Pe lista finală de restricții se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

#A7 #Interrao #Rusia #sanctiuni #UE

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.