Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Abramovici – putred de corupt! „Scheletele” din buzunarul miliardarului rus

16 Mart. 2022, 13:41
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Mart. 2022, 13:41 // Actualitate //  Realitatea.md

O investigație a BBC a descoperit noi dovezi despre tranzacțiile corupte prin care Roman Abramovici și-a câștigat averea. Proprietarul Chelsea a câștigat miliarde după ce a cumpărat o companie petrolieră de la guvernul rus într-o licitație trucată în 1995. Abramovici a plătit aproximativ 250 de milioane de dolari pentru Sibneft, înainte de a-l vinde înapoi guvernului rus pentru 13 miliarde de dolari în 2005.

Avocații săi spun că nu există niciun temei pentru a pretinde că Abramovici a obținut câștiguri substanțiale prin criminalitate.

Amintim că, miliardarul rus a fost sancționat de Marea Britanie din cauza legăturilor sale cu președintele rus Vladimir Putin. Averea lui Abramovici a fost înghețată și a fost descalificat din funcția de director al Chelsea.

Miliardarul rus a recunoscut deja în faţa unei instanţe din Marea Britanie că a făcut plăţi corupte pentru a ajuta la lansarea acordului Sibneft. El a fost dat în judecată la Londra de fostul său asociat de afaceri Boris Berezovski în 2012.

Abramovici a câștigat cazul, dar a descris în instanță cum licitația inițială Sibneft a fost trucată în favoarea sa și cum i-a dat lui Berezovski 10 milioane de dolari pentru a plăti un oficial de la Kremlin.

BBC Panorama a obținut un document despre care se crede că a fost scos ilegal din Rusia. Informația a fost transmisă programului de o sursă confidențială, care spune că a fost copiată în secret din dosarele deținute despre Abramovici de agențiile ruse de aplicare a legii.

BBC nu poate verifica acest lucru, dar verificările cu alte surse din Rusia au susținut multe dintre detaliile din documentul de cinci pagini.

Potrivit documentului, guvernul rus a fost înșelat de 2,7 miliarde de dolari în acordul Sibneft – o afirmație susținută de o investigație parlamentară rusă din 1997. Documentul mai arată că autoritățile ruse au vrut să-l acuze pe Abramovici de fraudă.

„Anchetatorii Departamentului de Crime Economice au ajuns la concluzia că, dacă Abramovici ar fi putut fi adus în judecată, s-ar fi confruntat cu acuzații de fraudă… de către un grup infracțional organizat”.

Panorama l-a urmărit pe fostul procuror șef al Rusiei, care a investigat cazul în anii 1990. Iurii Skuratov nu știa despre existența documentului secret, dar a confirmat în mod independent multe dintre detaliile despre vânzarea Sibneft.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Skuratov a spus programului: „Practic, a fost o schemă frauduloasă, în care cei care au luat parte la privatizare au format un grup infracțional care i-a permis lui Abramovici și Berezovski să păcălească guvernul și să nu plătească banii pe care îi valorează cu adevărat această companie”.

Documentul sugerează, de asemenea, că Abramovici a fost protejat de fostul președinte rus Boris Elțin.

Se spune că dosarele de aplicare a legii despre domnul Abramovici au fost mutate la Kremlin și că o anchetă a lui Skuratov a fost oprită de președinte.

„Skuratov pregătea un dosar penal pentru confiscarea lui Sibneft pe baza anchetei privatizării acestuia. Ancheta a fost oprită de președintele Elțin… Skuratov a fost demis din biroul său”, se arată în document.

Skuratov a fost demis după lansarea unei casete sexuale în 1999. El spune că a fost o îmbinare pentru a-l discredita pe el și pe ancheta lui.

„Toată chestia asta a fost evident politică, pentru că în investigațiile mele m-am apropiat foarte mult de familia lui Boris Elțin, inclusiv prin această anchetă a privatizării Sibneft”, a spus Skuratov.

Abramovici a rămas în cercul interior al Kremlinului când Vladimir Putin a venit la putere în 2000. Documentul conține detalii despre o altă licitație trucată realizată doi ani mai târziu, care implică o companie petrolieră rusă numită Slavneft.

Abramovici a format un parteneriat cu o altă firmă pentru a cumpăra Slavneft, dar o companie rivală chineză plănuia să liciteze aproape de două ori mai mult. Mulți oameni puternici de la Kremlin ar fi fost în pierdere dacă chinezii ar fi câștigat licitația.

Documentul arată că un membru al delegației chineze a fost răpit când au ajuns la Moscova pentru licitație.

„CNPC, companie chineză, un concurent foarte puternic, a fost nevoită să se retragă de la licitație după ce unul dintre reprezentanții săi a fost răpit la sosirea pe aeroportul din Moscova și a fost eliberat numai după ce compania și-a declarat retragerea”.

Povestea răpirii este susținută de surse independente care nu știau despre document.

Vladimir Milov a fost ministrul adjunct al energiei al Rusiei în perioada premergătoare vânzării Slavneft. El nu a comentat povestea răpirii, dar a spus că personalități politice de rang înalt au decis deja că parteneriatul lui Abramovici va câștiga licitația.

„Am spus, uite, chinezii vor să intre și vor să plătească un preț mult mai mare. Ei spun că nu contează, taci, nu e treaba ta. E deja hotărât. Slavneft merge la Abramovici. Chinezii vor fi târâti cumva”.

Nu există nicio dovadă că Abramovi știa despre complotul de răpire sau a jucat vreun rol în el. Avocații săi au declarat pentru BBC că afirmația de răpire „este complet nefondată” și că „nu știe despre un astfel de incident”.

Diferite facțiuni luptaseră pentru controlul asupra lui Slavneft și exista o opoziție larg răspândită față de oferta chineză.

Oricare ar fi motivul retragerii Chinei, parteneriatul lui Abramovici avea singura ofertă rămasă pe masă. Și au cumpărat Slavneft la un preț redus.

Avocații lui Abramovici spun că acuzațiile de corupție în tranzacțiile Slavneft și Sibneft sunt false și el neagă că a fost protejat de Elțin.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!