Ansamblurile „Busuioc” din Floreni, raionul Anenii Noi, „Codrencele” din Peticeni, raionul Călărași, și „Mărgăritarele” din Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, sunt câștigătorii celei de-a III-a ediții a Concursului de colinde și urături, categoria maturi, organizat online de Parlament.

Înregistrările video expediate de cele trei colective artistice au avut cel mai mare impact pe paginile oficiale ale Parlamentului în rețelele sociale. Astfel, ansamblul „Busuioc”, cu un impact de 52.876 pe Facebook și 311 vizualizări pe Youtube, s-a clasat pe primul loc al concursului în acest an. Respectiv, pe locul doi sunt „Codrencele” cu un impact de 34.239 pe Facebook și 71 vizualizări pe Youtube, iar pe locul III – „Mărgăritarele” cu 15.394 și 54 vizualizări.

Pe locul I, la categoria copii, s-a clasat Ionel Prodan, în vârstă de 16 ani, din orașul Chișinău, piesa sa a avut un impact de 65.138 pe Facebook și 3 064 de vizualizări pe Youtube. Locurile II și III, aceeași categorie, au fost ocupate de David Rîșneanu, de 8 ani, din capitală (impact: 29.300 pe Facebook și 422 vizualizări pe Youtube), și respectiv, de Grupul etnofolcloric „Sânziene”, Centrul Raional de Creație „Universul”, satul Burlacu, raionul Cahul (20.037 vizualizări pe Facebook și 78 – pe Youtube).

Câștigătorii Premiului I, categoria copii și ai Premiului I, categoria maturi vor fi invitați la ultima ședință plenară din sesiunea de toamnă pentru a-i colinda pe deputați.

La Concursul de colinde și urături, lansat de Parlament la începutul lunii decembrie curent, s-au înregistrat aproape 60 de colective și soliști de diferite vârste, originari din toate regiunile țării.

Toate colindele și urăturile pot fi vizualizate pe conturile de Facebook și Youtube ale Parlamentului. Totodată, acestea răsună, în holul instituției parlamentare, pe perioada sărbătorilor de iarnă.

#colinde #concurs #parlament #uraturi

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.